„Când ajungi în Stâna de Vale ai senzația că a fost bombardament sau poate ce vezi e efectul unei tornade. Te întâmpină niște bușteni pe marginea drumului, o fundație pe care o știu așa de 25 de ani, Vila Cerbul o ruină. Poșta veche tot așa. Am venit cu fratele meu din America și nu mi-a venit să cred că așa arată locul în care schiam în copilărie”, spune beiușeanul Adrian Ciorna.

Stâna de Vale, locul care din secolul XIX-lea stârnise interesul cartografilor care realizau hărţi la comanda administraţiei habsburgice sau austro-ungare este azi o ruină. La un secol distanță, imaginea seamănă mai mult cu ceea ce consemna istoricul Titus Livius Roşu: „Lucrau la fireze primitive şi cărau pe aici scânduri, şindrile, păzitorilor de păduri, numiţi şumani, păstorilor şi vânătorilor care au ajuns prin aceste locuri”.

Dacă promovarea Stânii de Vale prin anii 1879 se datorează unui grup de beiușeni care a pus în valoare proprietăţilor curative ale apelor minerale de aici, acum a venit rândul altui beiușean, Adrian Ciorna, să atragă atenția, de această dată, asupra dezastrului din stațiune. E adevărat că ținta sa, respectiv Consiliul Județean Bihor e una greșită, campania derulată de beiușean în mediul online fixându-se asupra președintelui Pasztor Sandor.

Vicepreședintele CJ Bihor Ioan Mang a încercat să-l lămurească pe beiușean că cei din connducerea județului nu sunt vinovați de tot ce nu merge în Bihor. „Domnule Adrian Ciorna, ce atribuții are Consiliul Județean în Stâna de Vale în afară de drumul județean? Nu avem clădiri în proprietate ca să fim vinovați ca nu le îngrijim, nu avem terenuri! Chiar și pe drumul județean am fost nevoiți să cerem celor întabulați pe o parte din el să facă act de donație ca să putem interveni și să-l punem la punct. Trăim într-o țară în care există legi ce trebuiesc respectate, nu pentru orice se întâmplă este de vină Consiliul Județean! Ma întreb de ce nu ați scris despre Primăria Oradea sau Beiuș, că au aceleași drepturi în Stâna de Vale ca și Consiliul Județean? Vremea când tot ce mișca într-un județ se rezolva de către Consiliul Județean și de Prim-secretar a apus de 30 de ani, încercați să înțelegeți acest lucru și dumneavoastră!”, a spus Ioan Mang.

În urma campaniei derulate de Adrian Ciorna, care are meritul că a surprins imagini revoltătoare, care nu pot fi negate, s-a creat o adevărată dezbatere. Primarul de Budureasa, Adrian Magda, comună pe a cărei rază se află Stâna de Vale, oferă și o explicație de ce stațiunea practic nu e dorită de nici un potențial investitor.

„Cum să vină cineva, ce investitor să vină dacă nu avem teren? Totul e în proprietatea episcopiei Greco-Catolice și a fraților Micula. Acum am constatat o deschidere mai mare ca niciodată, din partea Episcopiei Greco-Catolice. Sunt prea multe de făcut acolo”, ne-a confirmat primarul.

Vor un dialog corect cu Județul

Un consilier din cadrul Consiliului Economic al Episcopiei Greco-Catolice a încercat să liniștească spiritele încinse în mediul online, devoalând intențiile Episcopiei, proprietar al stațiunii. „În cursul lunilor viitoare va începe renovarea mai multor clădiri care aparțin Episcopiei Greco-Catolice, pentru a crea unități de cazare.

Am beneficiat de susținerea conducerii Consiliului județean Bihor, a domnilor Ioan Mang și Pásztor Sándor și avem un dialog corect și constructiv cu dânșii. Sperăm să găsim soluții pentru această stațiune neglijată atât de mult timp. Episcopia are fondurile necesare renovării unor clădiri, a solicitat actele necesare începerii lucrărilor de construcții, începând cu certificat de urbanism și continuând cu autorizația de construire. Sperăm să fie finalizate în scurt timp clădirile prevăzute în proiect, precum vechea poștă și alte cabane.

Vă asigur că din partea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea există toată disponibilitatea de a revigora această stațiune cu care noi, bihorenii, ne mândrim”, asigură consilierul.

Vor hotel și bistro, dar acuză incompetență

Omul care gestionează proiectul de renovare a clădirilor care aparțin cultului greco-catolic e vicarul general al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, părintele Mihai Vătămănelu. „Vom începe să renovăm clădirile din Stâna de Vale, dar, deocamdată totul se întâmplă cu pași mici. Am angajat o firmă de curățenie să scoată bălăriile de acolo, dar și pentru acest serviciu sunt costuri mari.

Noi am dorit să renovăm și era gata în acest an clădirea vechii poște, dar ne-am împotmolit la Consiliul Județean. Primăria Budureasa nu are serviciu de Urbanism și am cerut, până acum, de cinci ori certificatul de urbanism de la Consiliul Județean. Cred că e vorba de incompetență sau lipsă de interes.

Sperăm ca Primăria Budureasa să aibă serviciu de Urbanism și să ne ajute. Ni s-au cerut tot felul de documente de la Ministerul Turismului. Noi am vrut să facem la poștă un bistro-cafe, să aibă turiști de unde lua o cafea, un ceai, facem totul din resurse proprii. Vilele le vom amenaja tot din fonduri proprii. Intenția e să facem un centru de tabere, să renovăm ce se poate și să demolăm ce s-a distrus. Avem și un capitol de concesionări.

Concesionăm Consiliului Județean o bucată de drum pentru a-l putea introduce într-un proiect și pentru a-l reface. De asemenea, suntem în discuții avansate cu un investitor român căruia vrem să-i concesionăm un teren pentru o investiție serioasă, un hotel mare în care să poată sta toți turiștii“, a explicat vicarul general al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, părintele Mihai Vătămănelu.

În anii interbelici, pentru „pretențiile cele mai gingașe”

Conform documentelor, Epicopia Greco-catolică era unicul proprietar al Stânei de Vale. În perioada interbelică, la finele anilor 20, Episcopia ceruse acordarea statutului de „staţiune climatică”, primit în toamna aceluiaşi an. Era perioada în care elitele vremii se puteau caza aici în cele 25 de clădiri, totalizând 150-200 paturi, plus două noi hoteluri – Belvedere, cu 13 camere şi Excelsior, cu 56 de camere – concepute pentru „pretenţiile cele mai gingaşe”. Cei care veneau aici se puteau bucura de un lac, de o gondolă, de un teren de tenis.

În anul 1932, s-a construit o cale ferată cu ecartament îngust (98 cm) între halta Stȃna de Vale/Valea Iadului și stațiunea Stâna de Vale, pe o lungime de 42 km. Pe această linie circula un tren și un autobuz special. Se ușura, în acest fel, accesul la stațiunea Stâna de Vale. Stația terminus era în zona hotelului Excelsior din Stȃna de Vale. În anul 1958, în urma unei viituri de primăvară cauzată de topirea bruscă a zăpezilor, calea ferată îngustă a fost puternic avariată, iar Romsilva a decis demontarea ei și construirea pe traseul respectiv a drumului forestier existent și astăzi.