Este şi cazul celor două spitale mari de la Oradea, din jurisdicţia Municipalităţii: Spitalul Judeţean şi Spitalul Curteanu. Nu doar că nu pot prelua bolnavi de la alte spitale, dar acum cele două unităţi sunt în minus cu 20% faţă de anul trecut. Zilele trecute şefii celor două spitale au anunţat că bugetul li s-a redus în acest an (cu 20%) şi există posibilitatea ca pe ici, pe colo, să se taie sporuri la angajaţi, ca să nu fie nevoie ca bolnavii internaţi să îşi cumpere medicamente. Casa de Asigurări de Sănătate Bihor a explicat că bugetul este practic similar cu cel din anul trecut, doar că furnizorii sunt mai mulţi acum. Astfel, din acest an primesc bani de la CAS încă două spitale din Oradea şi unul în judeţ pentru spitalizări de lungă durată şi încă trei unităţi medicale (două din Oradea, una de la Bratca) – pentru spitalizări de zi.
Soluţii încă nu au fost enunţate concret în afara celor cunoscute an de an, pe plan naţional: rectificare bugetară şi plata arieratelor.
Cel mai afectat de lipsa de bani e acum Spitalul Curteanu, care însă ar putea să îşi sporească veniturile proprii, dacă legislaţia i-ar permite.
Reforma sanitară iniţiată de guvernanţi USL nu îşi arată deloc roadele promise, cel puţin la Oradea.
Cele două spitale mari de la Oradea au anunţat deja în media orădeană că au buget redus cu 20% faţă de anul trecut, cel mai afectat fiind Spitalul Curteanu.
Degetele se îndreaptă spre Casa de Asigurări de Sănătate Bihor, care a anunţat la rândul ei că sincopa ar urma să fie rezolvată, ca în fiecare an, la rectificare.
Guvernul USL a anunţat că va scoate peste 76 milioane lei din Fondul de rezervă pentru a plăti arieratele (plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile).
Decizia de a se apela la fondul de rezervă s-a făcut prin derogare de la Legea finanţelor, fiindcă aceasta prevede posibilitatea folosirii fondului de rezervă doar pentru „cheltuieli urgente sau neprevăzute”.
Presa centrală a informat că achitarea arieratelor de către autorităţile locale este unul dintre principalele angajamente asumate constant de România în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi că acest criteriu trebuie îndeplinit până în iunie, când este board-ul FMI, în caz contrar, acordul cu Fondul nu va intra în boardul instituţiei financiare.
Însă plata arieratelor mai vechi de 90 de zile nu înseamnă suplimentarea bugetului cu care să se susţină mai departe spitalele.
Mai mulţi furnizori
În lipsă de bani, şefii Spitalului Judeţean şi Curteanu au transmis că ei caută soluţii, dar e posibil să reducă sporurile salariale ale cadrelor medicale, în caz contrar bolnavii ar putea avea de suferit.
Casa de Asigurări de Sănătate Bihor a transmis că de fapt reducerea bugetului la cele două spitale cu 20% înseamnă împărţirea bugetului pe acest an (similar ca sumă cu cel din anul trecut) pentru mai multe spitale faţă de 2012: pentru spitalizări de lungă durată primesc din acest an şi Spitalele CF, Spitalul din Ştei şi Spitalul Euclid. Pentru spitalizări de o zi primesc bani în plus clinicile: Medetil, Cardiomed şi Centrul de sănătate multifuncţional de la Bratca.
De reţinut că Spitalul Curteanu, cel mai afectat de penuria de bani, ar putea să îşi sporească veniturile proprii dacă legislaţia în domeniu ar fi mai permisivă. Unitatea medicală dispune de secţii medicale ambulatorii la mare căutare în aceste vremuri, iar managerul – dr. Ovidiu Pop (despre care angajaţii au părere bună) şi-a declarat de mult timp intenţia de a dezvolta partea de activitate în ambulatoriu mult mai mult.
Dat fiind faptul că toţi managerii de spitale de stat de la noi sunt membri sau simpatizanţi USL, la fel ca şi şeful CAS Bihor, la fel ca şi ministrul Sănătăţii şi actualii guvernanţi, ar fi de bun augur să se înţeleagă înainte ca bolnavii şi chiar cadrele medicale să aibă de suferit.
Citiți principiile noastre de moderare aici!