Despre un concert Phoenix nu prea ai multe de scris, pentru că ştii de la bun început ce înseamnă. Phoenix este formația cu a cărei muzică au crescut mulţi dintre noi, liderul ei, Nicu Covaci, încăpăţânându-se să o facă să renască de fiecare dată şi să o reinventeze pentru a duce spiritul Phoenix mai departe, în ciuda tuturor piedicilor.
Şi totuşi… Au pornit în turneu cu un proiect la care nu v-aţi fi gândit. O sinteză între ciclul Anotimpurilor prezente pe albumul „Cei ce ne-au dat nume” și Rapsodia 1 a lui George Enescu. Trecerile fireşti de la Pseudo-Morgana sau Nunta la fragmente din celebra rapsodie, susţinute de execuţia sigură şi cuceritoare a Laviniei Săteanu la vioară, s-au datorat, după cum spunea maestrul Covaci, mijloacelor de expresie de mare forță, „rezolvărilor armonice, melodie și ritm cu un balans specific”.
În a doua parte a concertului de marţi seara, de la Grand Palace, au răsunat multe din piesele clasice Phoenix, precum „Baba Novac”, „Mica Ţiganiadă”, „Apocalipsa”, „În umbra marelui urs”. La „Negru Vodă”, Nicu Covaci s-a dat mândru de o parte a scenei, lăsându-şi pe rând colegii de trupă să îşi demonsteze virtuozitatea în solouri intens aplaudate de publicul care a umplut sala. Cristi Gram, Lavinia Săteanu, Vlady Săteanu, Falvius Hosu, Dzidek Marcinkiewicz şi-au luat partea de glorie în prim-planul scenei, Costin Adam, solistul formaţiei, cucerind deja sala cu vocea lui puternică şi figura carismatică. Ar mai fi de amintit în backing vocal intervenţiile lui Titi Dragomir, solistul formaţiei timişorene Vest Phoenix Cover. Vest Phoenix Cover este singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci să aibă în componența numelui „Phoenix” și care își propune să susțină tinerele talente ale genurilor rock și folk.
E frumos să vezi deopotrivă fani cu tâmplele cărunte, alături de adolescenţi pe băncile şcolii, cântând de la un capăt la altul versurile pieselor. Chiar dacă sala nu a fost tocmai ceea ce ar trebui pentru un concert Phoenix, până la final cei de la mese s-au dezmorţit, au prins curaj şi au invadat micul spaţiu rămas în faţa scenei. Şi până la urmă despre asta este vorba. Nu orgolii, nu regrete, nu lamentări despre vremuri trecute. Spiritul Phoenix e viu, cu instrumentişti de valoare şi un solist care ştie să captiveze publicul şi să transmită mesajul mai departe.
Citiți principiile noastre de moderare aici!