„Dacă nu faci tu alegeri, face viața pentru tine”, a spus actorul Sorin Ionescu, unul dintre speakerii celei de-a VIII-a ediții a „11 even experiences”, eveniment organizat de Fundația Comunitară Oradea, având ca temă „Alegeri-Choices”. Sorin Ionescu spune că pentru prima dată și-a dat seama că i-ar place să devină actor prin clasa a VII-a când la școală au pregătit o piesă în care a primit și el un rol principal, eveniment pe care nu l-a uitat niciodată, chiar dacă piesa nu s-a jucat în cele din urmă.

„Pe vremea aceea citeam mult Caragiale, dar nu mă vedeam jucând neapărat un anume personaj…Am fost un copil șters, căruia nu-i plăcea să iasă în față. Eram talentat la gemoetrie, căutam mereu ultima bancă”, și-a început actorul povestea pe scena Filarmonicii de Stat Oradea. Sorin Ionescu s-a născut la Craiova și a ales să rămână la Oradea.

„Am vrut altceva, nu fiindcă într-un loc sau în celălalt oamenii sunt mai buni său mai răi, peste tot sunt oameni la fel de buni și la fel de răi. Am ales Oradea și nu regret, dimpotrivă. Am ales să fiu actor fiind un timid…”, a explicat artistul. „Aplauzele nu sparg gheața. Dimpotrivă, emoțiile cresc ”, a reacționat actorul la reacția sălii. Sorin Ionescu s-a destăinut că după rolul primit în gimnaziu, „am avut un puseu, apoi nimic nu anunța ce aveam să devin. Căutam locurile din spate. Îmi plăcea să fiu altcineva , nu îmi plăcea să fiu eu…Nu am avut o copilărie fericită. Nu alegem familia în care ne naștem, în rest e la latitudinea noastră…Nu îmi pare rău pentru nimic, toate câte au fost m-au adus aici, nu regret nimic…Și fiindcă nu îmi plăcea să fie eu, am realizat ce bine e să fii altcineva și așa am ajuns actor. Acesta e un vis împlinit, ca și alte vise”, a spus actorul.

Licență de zbor

Cu un obiect din cârpe uneori poți să ajungi până la nori. Sau, oricum poți să visezi că zbori.

„Și visul de a zbura e unul împlinit. De mic copil încercam să zbor, mă urcam pe cele mai înalte locuri. Am fost lipsit, și atunci și acum, de instinctul de conservare. Nu știam cum, dar știam că o să zbor. Asta s-a întâmplat aici la Oradea și am plătit cu 2-3 oase rupte, fiindcă am făcut prostii. Zborul cu parapanta e cotat în străinătate un sport ca oricare altul, nici mai periculos, nici mai puțin periculos. Acolo, oamenii după ce se pensionează încep să practice acest sport…. Totul a început când veneam dintr-o deplasare și am văzut nişte băieţi pe cer. Imediat ce am ajuns acasă am intrat pe Internet şi mi-am cumpărat echipament… Aş zbura în fiecare zi. Parapantismul rivalizează cu pasiunea pentru teatru”, a spus Sorin Ionescu pe care îl putem vedea cu parapanta la Stâna de Vale, la craterul Betfia…

Diplomă de tehnician dentar

Înainte de a studia actoria a obţinut diploma de tehnician dentar. Era talentat la geometrie şi, deşi în sinea sa ştia că va deveni actor, a absolvit un liceu industrial. Nici unul dintre părinții lui nu şi-au dorit să-l vadă artist, dar din respect pentru ei, a dat examen la Facultatea de Drept şi la o şcoală post-liceală de tehnică dentară. „La admitere la drept m-am prezentat cu scopul precis de a pica”, recunoaşte acum Sorin.

A învăţat însă meseria de tehnician dentar, pe care a deprins-o cu mare uşurinţă. „Nu sunt genul de om care să stea opt ore pe zi închis într-un laborator”, explică actorul alegerea de a nu practica această profesie. Până la urmă însă și-a urmat visul și a absolvit Universitatea Craiova, Facultatea de Litere – Artă Teatrală – secţia Actorie, în 2001. Din 2006 este actor la Teatrul Regina Maria Oradea.

„Încă din timpul facultăţii am înţeles că trebuie să fiu capabil să interpretez orice rol. Trebuie să iubeşti personajul pe care îl primeşti”, explică Sorin Ionescu, care spune degajat că nu e genul de actor care să facă o obsesie pentru un anume rol.

O altă alegere importantă pe care spune că a făcut e aceea de a deveni tată, după ce și-a pus problema dacă să aducă pe lume un suflet. „Mai întâi m-am hotărât să fiu soț. O dată, și mi-a ieșit. E o alegere importantă, așa cum alegi să îți iei permis de pescuit, licență de zbor. Când aduci pe lume un suflet, trebuie să știi ce faci cu el….În felul lor, părinții mei m-au iubit, în felul lor… Între timp, relația cu ei s-a îmbunătățit, s-a reabilitat, mai ales că ne vedem foate rar.

Atunci când am ales să fiu tată, mi-am pus problema dacă pot face o treabă mai bună decât părinții mei. Să fii tată, nu e ceva să facă toată lumea. Fiindcă atunci când aduci pe lume un suflet ne afectează pe toți, dacă îi dai drumul în lume și nu știi ce să faci cu el…Pe mine m-au educat cărțile. Am citit foarte multe porcării până să ajung la informațiile valoroase”, a spus Sorin Ionescu. Actorul a vorbit și despre faptul că a ales să creadă în Dumnezeu. Au fost momente când se simțea singur și a simțit nevoia unei alte entități. Era momentul în care a ajuns într-o școală rău-famată, unde unii colegi „înghesuiau domnișoare pe la colțuri”, iar alții furau. Așa a descoperit că singurul coleg cu care putea vorbi era un elev care aparținea cultului „Martorii lui Iehova”. Din discuțiile cu el a ajuns să se întrebă dacă să creadă sau nu în Dumnezeu. „Dumnezeu este bun, dacă ai nevoie de el ca o formă de terapie”, a fost concluzia lui Sorin Ionescu.

În ciuda pasiunii sale pentru această teatru, Sorin nu se vede actor până la adânci bătrâneţi. Din respect pentru public, spune că va urca pe scenă doar până când va putea dărui tot ceea ce are mai bun, roluri interpretate fără cusur.