Guvernul are un proiect menit să-i ajute, teoretic, pe cetăţenii cu credite. Condiţia e ca debitorul să fie persoană fizică, să aibă maximum salariul mediu pe economie, de 1.610 lei şi să aibă restanţe de cel mult 90 de zile la bancă. Însă banca trebuie să îşi dea acordul pentru ca schema să poată fi pusă în aplicare! Premierul Ponta nu a încheiat vreo înţelegere cu instituţiile de creditare. Guvernul propune, de fapt, o amânare, prin înjumătăţirea ratei pe o durată de o perioadă de cel mult doi ani. Este vorba, însă, doar de înjumătăţirea principalului, nu şi a dobânzii şi a comisioanelor. „Practic, jumătate din rata pe care o plătesc va fi amânată – cei care au 800 lei rată vor plăti doar 400 lei, restul de 400 lei se amână pe doi ani, iar statul va suporta, pe baza unui credit fiscal, din impozitul pe venit diferenţa după ce se termină cei doi ani”, a anunţat premierul Victor Ponta. Iniţiativa Guvernului a fost deja botezată „electoRata” de către mass-media centrală, din cauza izului presupus electoral al măsurii.
Există, însă, în Parlament, o iniţiativă legislativă depusă încă de anul trecut. Aceasta are ca obiect ajutorarea persoanelor care nu-şi mai pot plăti creditele către bănci, contractate în urmă cu 5-6 ani în franci elveţieni sau euro, din cauza cursului valutar total defavorabil, din aceşti ultimi ani. Iniţiativa nu face diferenţieri între beneficiarii legii, are scopul de a împărţi riscul creditului între debitor şi bancă şi este inspirată de o măsură similară, aplicată în Ungaria. Iniţiativa aparţine UDMR Bihor, dar a fost semnată şi de parlamentari bihoreni din PSD, PNL, PDL şi UDSCR.
Guvernul a anunţat o schemă de sprijin pentru persoanele fizice care au contractate credite. Însă doar acele persoane fizice cu un salariu lunar de maximum 1.610 lei şi fără restanţe la bancă mai mari de trei luni.
Amânare cu acordul băncilor
Schema presupune înjumătăţirea principalului aferent ratei lunare, dar în aşa fel încât reducerea să nu fie mai mare de 500 de lei pe lună, pe o perioadă de doi ani, prin reeşalonare. Însă creditul se rostogoleşte, doarece dobânzile şi comisioanele curg în continuare. „Doar principalul se înjumătăţeşte, nu şi dobânda, pentru că rata e sursa de profit a băncii şi ea trebuie plătită integral“, a precizat Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget. După doi ani, Guvernul le va acorda beneficiarilor programului un aşa-numit credit fiscal, sub forma unei reduceri primite la plata impozitului pe venit, de cel mult 200 de lei pe lună, dar nu mai mult decât impozitul datorat de fiecare persoană în parte.
Plecând de la acest aspect, suma efectivă de la care va fi scutit beneficiarul în cei doi ani va varia, în funcţie de graficul de rambursare a creditului, întocmit de banca cu care a încheiat contractul. Aceasta deoarece băncile au politici diferite de rambursare. La unele, rata este constantă pe toată perioada de creditare, iar în prima parte a acesteia principalul este mai mic şi dobânda mai mare. În alte cazuri, rata este descrescătoare, cu principal constant pe toată perioada şi dobânda în scădere. Spre exemplu, dacă azi debitorul are o rată de 800 de lei, compusă dintr-un principal de 300 de lei şi dobânzi de 500 de lei, reducerea de care beneficiază prin măsura Guvernului este de doar 150 de lei. Proiectul guvernamental poate fi pus în aplicare, însă, doar cu acceptul băncilor.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, consideră că schema de ajutorare pentru plata creditelor reprezintă un prim pas spre introducerea impozitării diferenţiate, tocmai datorită plafonului dat de salariul mediu net.
Lăsaţi pe dinafară
În paralel, la Senat este supusă dezbaterii o iniţiativă legislativă venită din Bihor, propusă de UDMR, dar la care au subscris parlamentari bihoreni din PSD, PNL, PDL şi UDSCR (minoritatea slovacă şi cehă). Miercuri, deputatul Cseke Attila (UDMR) a criticat iniţiativa guvernamentală, arătând că aceasta este discriminatorie, din cauza plafonului salarial instituit beneficiarilor. Chiar dacă Guvernul spune că astfel ar stimula consumul în România, măsura doar ar amâna, nu şi rezolva criza creditelor, mai ales a celor neperformante. Aceasta deoarece cei cu restanţe mai mari de 90 de zile, care sunt în situaţia de a nu putea plăti efectiv, sunt lăsaţi pe dinafară. Cseke a dat şi exemplul celor cu credite ipotecare, care au rămas şi fără casă şi cu rate în plus de plătit la bancă. „S-ar putea să fie clienţi pentru care să fie o uşurare şi să solicite băncilor, însă proiectul nu se referă şi la debitorii aflaţi în cea mai mare dificultate. Apoi, ce ajutor este acela în care banca trebuie să îşi dea acordul? Banca îşi va da acordul dacă va fi în favoarea sa!”, crede Cseke.
Se cere recalculare
Iniţiativa legislativă depusă anul trecut în Parlament de către bihoreni propune ca, la cererea debitorului, să se recalculeze în lei creditele contractate în valută la cursul valutar de la data contractării creditului şi, în funcţie de această recalculare, să se dea posibilitatea rambursării, respectiv reeşalonării lor.
Multe credite au ajuns azi să treacă de pragul suportabilităţii populaţiei din cauza cursului valutar total defavorabil leului, din ultimii şapte ani. Cseke a arătat cum, în raport cu leul, francul elveţian s-a apreciat cu 78%, iar euro şi dolarul cu peste 35%, respectiv 32%. În faţa acestei realităţi, Cseke subliniază că „băncile, în această perioadă 2007 – 2013, şi-au asigurat deja un câştig foarte important. Este cazul ca celelalte riscuri să aparţină şi băncilor. Ar fi cazul ca de acum încolo să îi ajutăm pe cetăţenii aflaţi acum în dificultate”, susţine Cseke, justificându-şi cererea cu procentul de 21% a creditelor neperformante din România. Potrivit deputatului, nu există încă un punct de vedere al Guvernului faţă de iniţiativa legislativă depusă în Parlament.
Parlamentarii bihoreni care au semnat iniţiativa sunt Biro Rozalia, Cseke Attila, Szabo Odon (UDMR), Florian Bodog, Bogdan Gheorghe, Sonia Drăghici, Ioan Sorin Roman (PSD), Florica Cherecheş, Cristian Bodea, Valeriu Boeriu, Gheorghe Costin (PNL), Găvrilă Ghilea, Liviu Laza Matiuţa (PDL) şi Adrian-Miroslav Merka (UDSCR).
Citiți principiile noastre de moderare aici!