Informaţiile publicate săptămâna trecută în Jurnal bihorean referitoare la faptul că spitalele din Bihor sunt într-o situaţie cel puţin critică s-au concretizat atât la nivelul Sanitas Bihor şi Direcţia Sanitară, dar şi la nivel naţional.
Managerii de spitale spun, aproape la unison, că e nevoie urgentă de mărirea sumei pentru fiecare caz rezolvat (tarif mai mare pentru fiecare bolnav externat). Reprezentantul Ministerului Sănătăţii în teritoriu, dr. Marius Pârcioagă, a declarat că problemele mai grave sunt la spitalele mari, în Bihor, Spitalul Judeţean fiind cel mai afectat. La spitalele mai mici, tariful pe caz rezolvat asigură doar subzistenţa respectivelor unităţi. Cu toate acestea, de teama colapsului, unul dintre manageri spitalelor mai mici a început demersuri pentru a crea venituri la spital prin privatizarea unei secţii.
Consens
Dr. Pârcioagă a relatat că s-a întâlnit săptămâna trecută cu managerii de spitale, cu subprefecţii de Bihor, cu şefii Casei de Asigurări de Sănătate Bihor şi cu şeful Sanitas Bihor, Ioan Giurgiu. Scopul întâlnirii a fost punerea la punct a Acordului stabilit între Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Federaţia Sanitas.
Dr. Pârcioagă a transmis în urma întâlnirii: “Cauza principală a deficitelor existente în unităţile sanitare publice este reprezentată de valoarea mică a tarifului pe caz rezolvat, în cazul spitalelor, care antrenează subfinanţare”. Şeful DSP a adăugat că din cauza actualei subfinanţări precum şi din pricina datoriilor pe care le au spitalele nu se pot aloca drepturile salariale pentru personalul din sistemul sanitar, aşa cum s-a stabilit recent la nivel naţional, prin acordul dintre MS, CNAS şi Federaţia Sanitas. Prin urmare, dr. Pârcioagă anunţă că a transmis la Bucureşti problemele din Bihor, chiar dacă acestea sunt comune cu cele din toată ţara.
Tragedie
De altfel, şeful Colegiului Medicilor din România, dr. Vasile Astărăstoae, a declarat zilele trecute că situaţia este tragică în acest moment. Dacă nu se alocă o sumă suplimentară, între 2 şi 4 miliarde de lei, marea majoritate a spitalelor nu vor funcţiona . Situaţia gravă a fost confirmată şi de şeful CNAS, Irinel Popescu, tot zilele trecute, la un post de televiziune naţional. Suma colectată anul trecut a fost de 15 miliarde, iar această sumă este vehiculată şi pentru acest an. Costurile au crescut însă. La sfârşitul anului trecut au avut loc creşteri salariale importante. În condiţiile desfiinţării plafonului de medicamente, consumul de medicamente a crescut cu 40-50%, adică în termeni financiari un miliard de lei. Lipsesc în acest an de la buget cam 3-4 miliarde , a declarat Irinel Popescu.
Pe plan local însă, subalterna lui Irinel Popescu, şefa CAS Bihor, nu pare să fie deloc îngrijorată de subfinanţarea cruntă în care se zbate sistemul medical bihorean. Din contră, Emilia Gogoneaţă a declarat că a făcut “un pic” de plăţi către mai mulţi furnizori de servicii medicale şi că va mai efectua plăţi “curând. În fapt, banii promişi a se aloca săptămâna trecută către farmaciile din Bihor, de circa 45 de miliarde lei vechi, s-au distribuit şi către spitale. În acest fel, farmaciile au rămas cu datorii neachitate mai mari decât 93 de miliarde, iar spitalele rămân în continuare cu vistieria goală. “Nu e nicio problemă, am dat drumul la bani şi o să mai dăm”, a declarat Gogoneaţă, fără să precizeze când, de unde şi câţi bani va aloca unităţilor sanitare cu paturi şi farmaciilor, ajunse pe marginea colapsului,
Ori, ori
Potrivit şefului CNAS, Irinel Popescu, una dintre soluţii pentru ca spitalele să nu se închidă este accesarea unor sume cât mai mari din fondurile europene. A doua soluţie, după Popescu, deloc profitabilă, este exact ce anunţa Ministerul Sănătăţii – folosirea banilor din bugetul alocat pe anul viitor, ceea ce nu ar face decât să se prelungească fatalul: intrarea în colaps a spitalelor din România.
Sanitas a anunţat deja că spitalele vor rămâne din octombrie fără salarii şi fără medicamente şi ameninţă din nou cu proteste.
Otilia Sandor
Citiți principiile noastre de moderare aici!