Amenajarea sinagogii ortodoxe din strada Primăriei ca lăcaş de cult mozaic şi Muzeu de Istorie al Evreilor din Oradea şi Bihor devine posibilă şi cu contribuţia ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. Ambasadorul american Mark Gitenstein a venit, miercuri la Oradea pentru a înmâna un cec pentru suma de aproape 130.000 dolari din Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale al Departamentului de Stat din SUA, din totalul de peste 700.000 euro necesari. Dolarii au venit la pachet cu câteva observaţii acide ale trimisului american faţă de necesitatea bunei funţionări a organelor statului de drept…
Descindere cu VIP-uri
Sinagoga Hinech Neorim (Iată lumina!) e o clădire cu faţadele scorojite şi prăfuite, cu multe găuri în acoperiş, cu ferestre lipsă dar de o monumentalitate evidentă. Timpul şi distrugerea nu i-au anulat eleganţa albă a liniilor şi stucaturilor interioare. Acesta e cadrul care forfotea, ieri în jurul orei 11.00 de importanţi ai oraşului şi judeţului, în aşteptarea vizitatorului american.
Ambasadorul Gitenstein a întârziat, însă, cel puţin un sfert de oră, din cauza unei opriri neprevăzute la Sinagoga Sion din strada Independenţei, a cărei clădire va fi reabilitată în contul unui proiect derulat de Primărie. Sosit la faţa locului împreună cu soţia sa, Gitenstein a fost condus de primarul Ilie Bolojan şi de preşedintele Comunităţii Evreilor din Oradea, Felix Koppelman. La faţa locului a strâns mâna preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa şi prefectului Claudiu Pop. A schimbat câteva impresii şi cu Prea Sfinţitul Virgil Bercea episcopul greco-catolic, cel mai înalt în rang dintre prelaţii prezenţi. În mulţime au putut fi remarcaţi şi şefi ai inspectoratelor judeţene – Liviu Popa sau Lucian Silaghi, care a adus un tablou reprezentând Sinagoga Sion dar şi Radu Ţîrle, fostul preşedinte al CJ sau ex-prefectul Gavrilă Ghilea, fosta viceprimăriţă Florica Cherecheş sau fostul viceprimar Gheorghe Carp.
Admiraţie şi recunoştinţă
Odată descinşi la faţa locului toţi actorii evenimentului, ceremonia a intrat rapid în rutina prestabilită. Gazda Felix Koppelman – preşedintele Comunităţii Evreieşti a insistat cu „admiraţia şi recunoştinţa” la adresa statului american şi a reprezentanţilor săi care „au înţeles mesajul divin de a-ţi ajuta aproapele”. Pomenind şi de tragicul moment 11 septembrie 2001 comemorat chiar cu o zi înainte, Koppelman a ajuns şi la muzeul ce va fi amenajat în clădirea sinagogii, „pe cât de grandios atât de util”.
La microfon a trecut apoi edilul şef Ilie Bolojan care şi-a început intervenţia pomenind de proiectul oraşului de reabilitare a Sinagogii Neologe din strada Independenţei şi a mulţumit ambasadorului care „a făcut ca aceşti bani să vină la Oradea şi nu în alt oraş din România”. Evocând cel mai dramatic moment al existenţei evreilor în Oradea, Holocaustul, Bolojan a invitat oaspetele american şi la inaugurarea de după reabilitare.
Datorie morală
Alocuţiunile oficiale au fost încheiate de ambasadorul Gitenstein, care a precizat că suma oferită de guvernul american prin acest fond este a treia ca mărime. Cu problema Holocaustului deja introdusă în discuţie de antevorbitorul său, ambasadorul a elaborat pe marginea dramaticei idei.
„Aş dori să amintesc oamenilor ce a spus Eli Wisel, unul dintre cei mai cunoscuţi supravieţuitori ai Holocaustrului din România, că avem cu toţii obligaţia morală să ne amintim ce s-a întâmplat şi de oamenii care au murit. Eu aş adăuga două observaţii la aceasta. Că avem obligaţia de a ne aminti nu doar de tragedia oamenilor dar şi de cultura care a fost pusă în pericol. Şi să ne amintim şi de ce sunt capabili românii odată reintraţi în era de înflorire culturală”, consideră ambasadorul.
Poziţionare politică
Gitenstein a folosit ocazia intervenţiei la microfon pentru a-şi delimita o poziţie faţă de evenimentele care macină ţara în prezent. „Trebuie să fac şi o remarcă critică la ce ce întâmplă în România şi ce s-a întâmplat în alte locuri din lume în momentul în care statul de drept este periclitat. Motivul pentru care aceşti oameni au fost omorâţi iar această cultură bogată a fost pusă în pericol pentru că statul de drept a eşuat. Instanţele, procurorii şi judecătorii, sistemul de aplicare al legii, nu a mai funcţionat în perioada dintre cele două războaie mondiale. Nu am fost niciodată mai convins în viaţa mea că România este acum pe un alt drum, unul pozitiv şi că eficienţa acestor instituţii a fost reîntregită”, crede ambasadorul. Remarca a fost primită de oficiali cu feţe împietrite oficial sau cu zâmbete, cu subânţeles sau de satisfacţie, de la caz la caz.
Momentul a fost repede dat uitării, cel puţin aparent. Oficialii au trecut la înmânarea cec-ului cu suma promisă şi au asistat apoi la expunerea proiectului de reabilitare a sinagogii, după planurile arhitecţilor de la Novartis.
Muzeu şi expoziţii
Monumentul din strada Primăriei s-a integrat în peisajul local de 20 de ani încoace mai degrabă ca depozit de legume şi fructe cu desfacere în curte. Clădirea a fost construită în 1926 după planurile arhitectului Lobl Ferencz. A fost abadonată după 1990 iar acum, de doi ani, este în administrarea Muzeului Ţării Crişurilor cu condiţia de a amenaja acolo un muzeu al evreilor. Parterul va servi ca spaţiu pentru expoziţii temporare, pentru activităţi culturale, comemorative şi religioase iar etajul va deveni muzeu.
Conform arhitectului Cristian Puşcaş, lucrarea este în faza obţinerii planului de urbanism din partea Primăriei şi apoi, în cel mult o lună, a autorizaţiei de construcţie. Demararea şantierului va depinde mult de vreme, arhitectul spune că ar fi neinspirată o desfacere a acoperişului în condiţii de ploaie sau ninsoare.
Citiți principiile noastre de moderare aici!