În context, reporterul Digi24 l-a sondat pe ministru dacă are la cunoştiinţă cazuri de judecători care ar fi dat soluţii favorabile altor lucrători din sistem, în procese având ca obiect conversia creditelor în franci elveţieni. Ministrul Cazanciuc a răspuns negativ, fără să se refere la o eventuală soluţie avută în vedere de Minister privind o practică unitară în dosarele de credit.
Dat fiind interesul public faţă de această problemă precum şi tendinţa judecătorilor de a sparge procesele colective ale creditaţilor bancari, am reluat întrebarea pentru preşedintele CSM, judecătorul Marius Tudose.
„Nu avem o astfel de analiză privind soluţii favorabile date pentru lucrători din Justiţie. Nu avem cunoştiinţă, deocamdată, nici de sesizări în acest sens”, ne-a încredinţat Tudose.
Pe de altă parte, ministrul Cazanciuc a apreciat că magistraţii şi lucrătorii din sistem au o salarizare „la nivel rezonabil în raport cu puterea financiară a României”. Mai mult, ministrul a precizat că la recenta întâlnire de la Curtea de Apel Ploieşti, „dacă şeful Statului ar fi fost în sală, ar fi avut cel mai mic salariu”.Lucrători din toate breslele profesionale s-au înhămat la credite în monedă elvețiană: fie ziariști, polițiști, conțopiști ba chiar și bancheri. Excepție nu fac nici lucrătorii din sistemul Justiției: magistrați și personal auxiliar.
Pe site-urile instanțelor bihorene reunite pe portal.just.ro sunt postate, la zi, doar declarațiile de avere ale personalului auxiliar. Iar din ele reiese că sunt grefieri bihoreni pe care apasă și credite de circa 50.000 CHF.
Pe portalul Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm1909.ro) declarațiile judecătorilor din raza Curții de Apel Oradea sunt, însă, destul de neupdatate. Astfel, majoritatea judecătorilor apar cu ultimele declarații de avere din anii 2007, 2008, 2009 și 2010, foarte puțini apărând cu declarații depuse în 2013 sau 2014.
La Tribunalul Bihor
Un fost procuror orădean care a ajuns mai întâi la Judecătoria Aleșd înainte de a promova la Tribunalul Bihor figurează cu un credit de 60.000 CHF contractat de la OTP Bank pe perioada 2007 – 2027. Contractul de credit a făcut chiar obiectul unui dosar înregistrat în anul 2010 la Judecătoria Oradea de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului dar acțiunea a fost respinsă pe 14 ianuarie 2014 ca lipsită de interes din partea debitorului (francul încă nu se apreciase brusc).
Tot de la Tribunal, o doamnă judecătoare are un credit de 26.000 CHF contractat de la Volksbank în anul 2007. Iar o altă doamnă judecătoare chiar a reclamat Volksbank pentru un credit personal de 92.700 CHF contractat pe perioada 2008 – 2028, însă data de 21 mai 2013 Volksbank România SA a cerut strămutarea cauzei
La Judecătorii
La Judecătoria Oradea, un judecător căsătorit întretimp cu o judecătoare din Aleșd a luat în 2008 de la OTP Bank un credit de 65.500 CHF pe care trebuie să îl returneze până în anul 2038.
Un alt credit de 29.000 CHF îl are de returnat a Wolksbank, în perioada 2007 – 2032, soțul unei doamne judecătoare de la Judecătoria Oradea.
Iar o altă doamnă judecătoare de la Judecătoria Aleșd are un credit de 92.300 CHF contractat tot de la Volksbank pe perioada 2007 – 2032.
Record la Curtea de Apel Oradea
Cât privește Curtea de Apel Oradea, pe lângă faptul că majoritatea declarațiilor de avere postate pe site-ul CSM datează din perioade în care titularii erau încă judecători la instanțe inferioare, apar și alte scăpări. Astfel, o doamnă judecătoare nu a specificat moneda în care au contractat două credite. Interesant este și că doamnele judecătoare au salarii mult mai mari decât ale soților angajați fie în sistemul public sau privat. De pildă, o doamnă judecătoare apare cu un venit salarial anual de aproape 100.000 de lei (un miliard de lei vechi) în timp ce soțul director general de firmă apare cu salar de zece ori mai mic.
Un alt exemplu e al soțului unei doamne judecătoare care, la un venit anual de 120.000 de lei (1,2 miliarde de lei vechi), a contractat de la Volksbank un credit de 160.000 CHF (pe perioada 2008 – 2023). Comparativ, soțul apare în declarația de avere a doamnei judecătoare cu un venit anual de doar 20.000 de lei în calitate de PFA operator turistic (al pensiunii deținute de cei doi soți în Băile Felix).
O altă doamnă judecătoare de la Curtea de Apel a apelat la OTP pentru un credit de 68.000 CHF (primit pe perioada 2007 – 2027).
Iar o altă doamnă judecătoare de la Curtea de Apel chiar a câștigat în instanță un proces intentat Volksbank, dar pentru comisionul de risc valutar (și nu pentru conversia creditului la un curs anterior al francului elvețian) în cazul unui credit de 94.000 CHF contractat în anul 2007 ca refinanțare a altor trei credite anterioare de la Volksbank.
Citiți principiile noastre de moderare aici!