La rândul lor, atât DNA cât și fosta consilieră a lui Bodog, Olivia Marcu, au atacat hotărârea prin care ex-ministrul a fost pedepsit sub acuzația de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altcineva un folos necuvenit.
Fostul demnitar a fost trimis în judecată, printr-un rechizitoriu din 2021, de către procurorii DNA – Secția de combatere a corupției, care îl acuzau de fapte pe care le-ar fi comis în calitatea sa de ministru al Sănătății, în anii 2017 și 2018. Atunci Bodog ar fi angajat-o ca și consilier personal pe orădeanca Olivia Andreea Marcu, despre care procurorii spun că nu s-ar fi prezentat la serviciu timp de 12 luni și nici nu și-ar fi îndeplinit activitățile prevăzute în contract. Totuși, femeia ar fi încasat un salariu de 74.461,14 lei.
Acuzații și apărări
DNA îl acuză pe Bodog că, între februarie 2017 și ianuarie 2018, „deși cunoștea faptul că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară”.
Potrivit procurorilor, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile consilierei sale pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere.
Florian Bodog și Olivia Marcu au respins acuzațiile aduse. Potrivit depozițiilor celor doi din 19 octombrie 2022, citate de ziare.com, înțelegerea femeii, care susținea că a fost angajată ca biostatistician, cu fostul ministru, a fost să îl asiste pe domeniul ei de specialitate, fără să „ponteze” la sediul Ministerului Sănătății. Cu aceeași ocazie, Bodog a precizat că Marcu a făcut, la cererea sa, o analiză cu privire la prețurile pe care le obțineau spitalele din Capitală ce țineau de Ministerul Sănătății în cazul achizițiilor publice, ocazie cu care aceasta a depistat diferențe mari între spitale la aceleași consumabile și medicamente.
Achitări, prescripție și o condamnare
Prin hotărârea dată la 3 decembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a găsit vinovat pe Florian Bodog de abuz în serviciu și l-a condamnat cu suspendare, obligându-l să muncească 60 de zile în folosul comunității. O pedeapsă similară a primit Olivia Andreea Marcu, acuzată de complicitate la abuz în serviciu. Instanța de fond i-a obligat pe cei doi să restituie Ministerului Sănătății banii încasați de femeie în perioada în care a fost consiliera ex-ministrului bihorean.
În schimb, Bodog a fost achitat pentru trei acuzații de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pe motiv că faptele nu există, în timp ce pentru fals intelectual s-a constatat prescrierea răspunderii penale.
„Nu am comentat, nu comentez și nu voi comenta hotărârile Justiției. Voi face, în schimb, apel la această sentință”, a scris Florian Bodog pe Facebook, imediat după pronunțarea hotărârii Înaltei Curți.
Apelul înregistrat la 21 ianuarie va fi judecat de un complet de cinci judecători al Curții Supreme, iar primul termen a fost programat pentru data de 7 aprilie.
Trimite articolul
XJustiția prea blândă cu un asemenea infractor trebuia pedeapsa cu executare ambilor infractori nu înțeleg cum de mai sunt pe funcții acești infractori în special Bodog care nu are pregătire nici de medic d-apoi profesor ar trebui examinaț retrase toate titlurile din brangardier a ajuns profesor universitar ,efectiv nu a avut timp pentru atâtea școli da cum covrigărie prim fără bac este in poziția de premier nu ma mira de Bodoc doar sunt psdisti
Un parvenit si un arogant.
din pacate, noua normalitate, asa spune legea