Senatorul PNL Adrian Hatos cere autorităților să-i protejeze mai bine pe consumatorii de produse naturiste. Principalul instrument juridic prin care poate să fie atins acest obiectiv este modificarea codului CAEN în așa fel încât să fie reglementată mai bine activitatea farmaciilor și magazinelor naturiste care să permită un control mai strict. Totodată, modificarea ar presupune și responsabilizarea operatorilor, respectiv adoptarea unor standarde de calitate ridicate pentru protejarea consumatorilor de suplimente alimentare.
[eadvert]
Senatorul orădean solicită Ministerului Muncii și INS să facă aceste modificări, pentru că, susține el, formularea acestei clase prin codul CAEN este foarte generală.
De asemenea, acesta i-a întrebat pe reprezentanții celor două instituții dacă iau în considerare promovarea unor modificări ale încadrării în grupa majoră COR (Codul Ocupațiilor din România), precum și înființarea unor cursuri de specializare pentru personalul implicat în această activitate.
În plus, Adrian Hatos dorește și să afle ce măsuri au în vedere INS și Ministerul Muncii pentru a combate pericolelor asociate cu comercializarea și publicitatea (insuficient reglementată) a suplimentelor alimentare, dar și pentru informarea corectă a consumatorilor acestor produse și protejarea stării de sănătate a acestora.
„Doresc să aduc în discuție reglementarea funcționării magazinelor naturiste, precum și a pieței de suplimente alimentare și produse naturiste în general. Întrebarea este cu atât mai relevantă cu cât piața suplimentelor alimentare este bine reprezentată la nivel național și se află în ascensiune.
Astfel, operatorii care funcționează în domeniul comercializării produselor naturiste își desfășoară activitatea pe codul CAEN 4729 – Comerț cu amănuntul al altor produse alimentare, în magazine specializate. Această clasă include vânzarea cu amănuntul de produse lactate și ouă și vânzarea cu amănuntul de alte produse alimentare. Având în vedere formularea foarte generală a prezentei clase, codul CAEN 4729 poate fi autorizat de companii din diverse domenii de activitate, fapt care determină o comercializare extinsă a suplimentelor alimentare”, spune Adrian Hatos.
Suplimentele alimentare sunt comercializate în farmacii, drogherii, magazine naturiste, hipermarketuri/supermarketuri, magazine de cosmetice, platforme online de tip marketplace, companii Multi-Level-Marketing (MLM).
Riscuri necunoscute
Deși funcționează după coduri CAEN diferite, atât hipermarketurile/supermarketurile, cât și magazinele de cosmetice, platformele online de tip marketplace și companiile MLM au autorizat codul CAEN 4729 – Comerț cu amănuntul al altor produse alimentare, în magazine specializate drept cod secundar de activitate, evidențiază senatorul orădean.
„Pornind de la rezultatele unui studiu privind profilul consumatorului român de suplimente alimentare și plante aromatice derulat în 2016-2017, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare INCDBA semnalează probleme referitoare la expunerea populației la riscuri necunoscute legate de consumarea unor produse a căror calitate și siguranță pot fi neconforme, promovarea excesivă, lipsa de informații corecte și complete, vânzarea produselor fără avertizări privind potențiale efecte secundare care pot rezulta din interacțiunea suplimentelor cu tratamentul medicamentos, automedicație, tratarea ineficientă a unor boli, precum și accesul la suplimente alimentare prin canale necontrolate (exemplu: platforme de tip marketplace, companii MLM)”, a arătat Adrian Hatos.
De asemenea, mai precizează el, Consiliul Concurenței din România atrage atenția asupra necesității reglementării comercializării și publicității suplimentelor alimentare.
Un demers în această direcție constituie Legea suplimentelor alimentare nr. 56/2021, care prevede comercializarea suplimentelor alimentelor care au în compoziție vitamine și minerale în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătății.
„Actul normativ nu se adresează și suplimentelor alimentare obținute doar din plante, care pot avea la rândul lor efecte secundare negative. Totodată, este important de precizat că la nivelul Uniunii Europene, reglementarea suplimentelor alimentare urmărește informarea corectă a consumatorului și protejarea stării de sănătate a acestuia prin responsabilizarea operatorilor și adoptarea unor cerințe ridicate de calitate și siguranță alimentară”, a mai spus senatorul.
Fără cunoștințe în domeniu
El notează și că nouăsprezece state membre au adoptat norme naționale pentru reglementarea utilizării plantelor și asigurarea unui control mai strict al efectelor acestora asupra sănătății.
Un alt aspect menționat de Hatos este că personalul care lucrează în astfel de magazine este încadrat ca „lucrători în domeniul serviciilor – Vânzător de produse naturiste”. Iar, în opinia lui Adrian Hatos, acest fapt nu presupune deținerea unor cunoștințe specializate în domeniu.
„Părțile interesate susțin nevoia de personal calificat, care să poată asista și consilia clienții prin cunoștințele și competențele specifice acestui domeniu de activitate, dobândite prin urmarea unor cursuri de specializare înființate în cadrul școlilor postliceale. Astfel, o încadrare mai potrivită ar fi în grupa majoră 3 – Tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic, alături de asistenții medicali de farmacie”, este de părere senatorul Hatos.
Prezentări la UPU
Activitatea magazinelor și farmaciilor naturiste nu intră sub jurisdicția Ministerului Sănătății. Astfel, la nivelul Spitalului Județean din Oradea nu există o statistică a cazurilor de îmbolnăviri cauzate de consumul unor astfel de suplimente alimentare.
În ciuda acestui fapt, la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Oradea s-au prezentat pacienți care au ales suplimentele alimentare în locul medicamentelor indicate de medicii specialiști. Dr. Hadrian Borcea, șeful UPU – SMURD Bihor spune că aceste cazuri au fost mai ales în timpul Pandemiei de Covid 19, dar există și acum în cazul pacienților oncologici.
„În perioada Covid a fost clar un val de pacienți care au preferat produsele naturiste, dar și bolnavii de cancer, ca o ultimă speranță, aleg acest tip de medicație. În prezent, apar pacienți care nu-și iau un anumit tratament pentru că preferă variantele naturiste. Chiar și unele medicamente au la bază plante. De pildă, Digoxin-ul are în compoziție Digitala care se extrage dintr-o plantă. Însă, în acest caz, doza substanței active din medicament este bine controlată pentru că scade frecvența cardiacă. Dar sunt persoane care își fac ceaiuri din această plantă și atunci efectele nu mai pot fi controlate”, a explicat dr. Hadrian Borcea.
Trimite articolul
XJur ca e sosia lui Simion.
Suplimentele alimentare ar trebui sa treaca prin aceleasi controale precum medicamentele. Sa vezi atunci cum dispar absolut toate produsele.
“Senatorul Hatos” :)))
Pana si de banc e buna expresia asta :)))
Se face! Vineeeee!