În scopul conştientizării cetăţenilor cu privire la gravitatea faptelor de corupţie, ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJA) Bihor au marcat cei 10 ani de activitate ai Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) prin organizarea, în colaborare cu Universitatea Agora – Facultatea de Ştiinţe Economice şi Drept, a seminarului informativ cu tema «Infracţiunile de Corupţie».
În prezenţa cadrului didactic Măriuca Groza şi a decanului Facultăţii gazdă, conf.univ.dr. Gabriel Bologa, subcomisarul Răzvan Vesa (purtător de cuvânt al SJA Bihor) a răspuns întrebărilor studenţilor şi le-a prezentat o serie de aspecte din sfera de preocupări a DGA.
Subcomisarul Vesa a comentat pentru auditoriu înregistrări filmate din perioada de filaj sau de la reţinerea unor suspecţi de corupţie, fie frontierişti de la Moraviţa, Albiţa, Siret şi Valea lui Mihai, fie o avocată sătmăreană care a cerut „onorariu de succes într-o cauză penală”, fie cazul unui poliţist judiciar din Bacău care a venit până în Oradea pentru a lua şpagă ca să „rezolve” un dosar între doi parteneri de afaceri.
„Unii lucrători MAI nu conştientizează efectul faptelor lor. Azi tolerează traficul de ţigări ori expirarea valabilităţii paşapoartelor, dar mâine vor înlesni traficul de persoane, droguri sau arme. Am prins un poliţist rutier cu jumătate de purcel în valoare de doar câteva sute de lei. Însă data viitoare poate va greşi intenţionat măsurătorile la un accident mortal ca să se ajungă iarăşi la verdictul: mortul e de vină… Gândiţi-vă şi la cazul Poliţiei Rutiere din Brăila, din care doar doi aşa-zişi «fraieri» au mai rămas în libertate şi în funcţie”, i-a introdus pe studenţi în atmosferă subcomisarul Vesa.
Tinerii au mai aflat că în cazul infracţiunilor de dare de mită, cumpărare şi trafic de influenţă, denunţătorul devine automat martor în cauză dacă el este primul care face sesizarea penală. Vesa le-a mai recomandat studenţilor să reclame orice pretenţie de mită sau comportament care lasă să se înţeleagă disponibilitatea la şpagă din partea unui funcţionar public.
Smartphone la îndemână
„Doar organele de cercetare judiciară au nevoie de autorizare judecătorească pentru înregistrări. Voi, ca civili, puteţi folosi discret aplicaţia de reportofon a telefonului pentru discuţia cu funcţionarul corupt iar înregistrarea va fi pergfect valabilă în instanţă. Un simplu denunţ nu va duce însă la condamnarea unei persoane fiindcă denunţul trebuie să fie coroborat şi cu probe”, le-a mai spus Vesa studenţilor.
Viitori jurişti au aflat că noul Cod Penal conduce la pedepse aspre pentru cei care săvârşesc mai multe fapte din domeniul corupţiei, fiindcă la pedeapsa principală se adaugă obligatoriu 30% din pedepsele pentru faptele concurente. Cu titlu de exemplu, judecătorul Mircea Moldovan de la Tribunalul Bucureşti a primit, în luna februarie, o pedeapsă de 22 de ani de închisoare pentru intervenţii repetate în cauze de insolvenţă.
Anti-şpagă, versiunea rusă
Precizând că probleme cu corupţia au nu doar statele din vest ci şi cele din este, subcomisarul Vesa le-a prezentat studenţilor şi clipuri anti-corupţie din spaţiul ex-sovietic. „Ruşii preferă mesajele directe şi emoţionale, cu riscul de a stigmatiza pe nedrept unele categorii profesionale”, i-a atenţionat pe studenţi ofiţerul SJA Bihor înainte de a la proiecta un clip din Rusia, în care un medic refuză şi măcar să se uite la o fetiţă până când nu primeşte un teanc de ruble. Dar, cu banii în buzunar, când consimte să-i acorde primul ajutor, medicul îşi dă seama că e propria sa fetiţă, adusă la spital de un şofer care a accidentat-o. În alt clip, un poliţist rutier ia şpagă de la un camionagiu beat iar după câteva minute e chemat la un accident în urma căruia propria sa soţie a fost lovită mortal tocmai de camionagiul lăsat să-şi continue drumul.
Un alt clip emoţional, provenit din Republica Moldova, prezintă scenariul unui profesor care ia şpagă de la studenţi. Acel universitar ajunge însă anesteziat pe masa de operaţie şi, în clipa dinainte să adoarmă, îşi dă seama cu groază că e operat de unul din foştii studenţi….
„În toate cazurile de corupţie cu care m-am confruntat, şpăgarii nu erau oameni nevoiţi să ia bani pentru a pune o pâine copiilor pe masă. Erau oameni cu venituri frumoase, dar care ţineau morţiş să şi le rotunjească. Atenţii de la pacienţi nu aşteaptă medicii stagiari, cei cu salarii chiar mici după şase ani de facultate. Plicuri aşteaptă, din păcate, doar unii medici specialişti…”, a apreciat Vesa.
Mediatizare cu dublu tăiş
Pe de altă parte, Vesa a precizat că la SJA vin şi reclamanţi care pun vina pe „corupţia din justiţie” când pierd un proces pentru o parcelă de teren care deseori nu ajunge la valoarea de o mie de euro.
„Încercăm să le explicăm că nu putem porni de la premisa că un magistrat şi-ar risca libertatea, cariera şi imaginea publică pentru un procent din o mie de euro. Simpla nemulţumire faţă de o soluţie judecătorească nu înseamnă că e vorba de corupţie. Confuzia aceasta poate că e o consecinţă a modului cum unii oameni percep mediatizarea, uneori excesivă, a cazurilor de corupţie. Faptul că anumite persoane nu fac cinste breslei profesionale din care fac parte, nu înseamnă că întreaga categorie profesională poate fi stigmatizată”, a conchis Vesa.
Citiți principiile noastre de moderare aici!