Aflat într-un tur de inspecţie prin ţară, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi, a acordat un interviu pentru cititorii JB şi Bihor Online.
JB – Ce mai reprezintă CNAS respectiv CAS-urile în anul 2013?
C.B. – Casa este coloana vertebrală a sistemului sanitar, cu cea mai mare parte din buget, provenit de la angajaţi şi angajatori, buget care e gestionat conform legislaţiei, a contractului-cadru etc.
JB – S-au făcut reduceri mari de personal. Ce restructurări urmează?
C.B. – Nu se vor face reduceri, cel puţin în viitorul apropiat. În schimb, va fi reorganizat personalul, vom face ajustări la unele birouri şi direcţii. Mai mult, acum la CNAS există trei zone care au nevoie de personal suplimentar: IT, sectorul de farmacii şi claw-back şi cel de acorduri internaţionale.
JB – De ce se tergiversează înfiinţarea caselor private de sănătate?
C.B. – După ce se va da drumul pachetului minim de servicii medicale şi cu ajutorul unei atractivităţi fiscale pentru firmele private de sănătate – acestea din urmă vor fi într-adevăr o oportunitate pentru mulţi oameni.
JB – Populaţia are o impresie generală negativă despre acest organism, la care cotizează şi spun că nu au beneficii. Ce opinaţi?
C.B. Impresia negativă a românilor e asupra întregului sistem sanitar. Există o subfinanţare faţă de nevoile pacienţilor, dar şi faţă de media europeană de finanţare a sistemelor de sănătate.
JB – Şi furnizorii de servicii medicale se plâng de birocraţie la nivelul CNAS respectiv CJAS-urilor…
C.B. Rolul Ministerului de Finanţe este unul pozitiv la ora actuală şi dacă reuşim să eficientizăm banii puţini pe care îi avem, va fi mai bine. Informatizarea sistemului şi din fonduri europene informatizarea biletelor de trimitere, a concediilor medicale, a registrelor de boli şi facturile electronice pentru medici vor fi în măsură să reducă mult din actuala birocraţie.
JB – Carnetul de sănătate a devenit inutil din faşă, fiindcă nu a fost folosit deloc niciodată. Cum va fi cu cardul electronic?
C.B. – E o diferenţă mare între ceea ce s-a dorit a fi carnetul de sănătate şi cardul de sănătate, acesta din urmă fiind practic o fişă completă a fiecărui asigurat, pe baza căruia vom urmări inclusiv eliminarea fraudelor din sistem. Probabil în 2014 va fi implementat cardul electronic de sănătate.
JB – Ce se întâmplă cu taxa suplimentară pe sănătate? Oamenii vor plăti de mai multe ori cotizaţia, dar spun că atunci când merg la medic nu beneficiază de tot atâtea ori de gratuitate.
C.B. – Taxa se referă la cei care au spaţii date în chirie, a fost concepută de către Ministerul de Finanţe, se doreşte a fi un venit suplimentar pentru sistemul sanitar. Principiul solidarităţii guvernează sistemul de asigurări de sănătate din ţară.
JB – Ce se întâmplă cu coplata?
C.B. – Coplata are valoare simbolică, recunosc, dar va avea în timp un efect de descurajare a internărilor fictive.
JB – E corect ca victimele accidentelor să se aleagă şi cu leziuni şi cu bani de dat la spital?
C.B. – Nu mi se pare într-adevăr corect, dar atâta vreme cât există o lege care prevede această măsură, nu o pot comenta.
JB – Cât s-a plătit în ultima jumătate de an (în ultimul an), câţi bani a pierdut România pentru tratarea românilor în alte ţări UE?
C.B. – De ordinul zecilor de milioane de euro anual. Formularul E112 comportă cele mai scumpe tratamente ce se fac pentru românii asiguraţi în alte ţări. Sunt anumite situaţii limite, când asiguratul are o boală rară sau necesită tratament foarte scump, indisponibil în România, se poate trata în UE. Totuşi, cred că majoritatea românilor se pot trata în ţară. Doctorii, managerii de spitale, noi cei care facem regulile, noi toţi trebuie să fim mai responsabili faţă de asiguraţi respectiv pacienţi, pentru ca aceştia să nu aleagă alte ţări pentru a se trata.
JB – Cu ce ocazie la Oradea?
C.B. – Mă aflu într-un tur prin ţară, pentru a vedea concret problemele cu care se confruntă casele de asigurări judeţene, spitalele etc. Am rămas impresionat la Bihor, de colaborarea dintre Spitalul Judeţean şi Municipal de aici, de Centru Oncologic (care cred că e cel mai modern dintre centrele oncologice de stat din ţară, pe lângă cel de la Iaşi – pe care încă nu l-am văzut). Apreciez şi cele două iniţiative private de la Oradea – Spitalul Pelican şi PET-CT, iar proiectul Viva Anima, pe fonduri europene demonstrează că se poate, dacă se doreşte şi dacă există interes, ca aici, din partea autorităţilor locale şi judeţene.
JB – Cât de politizat e CNAS?
C.B. – Faţă de alte instituţii, e mult mai puţin politizat şi mult mai eficient. Nu e o zonă accesibilă oricui, fiindcă trebuie să te pricepi ca să rămâi în sistemul de asigurări de sănătate.
JB – Ce părere aveţi de exodul medicilor?
C.B. – Este un fenomen dezechilibrant în sistemul nostru sanitar. Mulţi tineri se pregătesc aici pentru carieră medicală, dar decid apoi să plece nu doar din pricina salarizării, ci şi a statutului, a imaginii etc. Sper să se întoarcă după un timp scurt acasă.
JB – Controalele la furnizorii de servicii se efectuează toate corect? Ce date aveţi?
C.B. – În general nu am informaţii despre controale ineficiente, dar sunt convins că există şi aici unele deficienţe.
JB – Cum puteţi eficientiza dosarele medicale pentru acces la anumite tratamente ale pacienţilor cu afecţiuni delicate sau cu recomandări la unele investigaţii?
C.B. – Lucrăm la acest domeniu şi chiar în viitorul foarte scurt vom face în aşa fel încât răspunsurile la cererile medicale să vină poate chiar în aceeaşi zi.
JB – Ce transmiteţi bihorenilor asiguraţi şi neasiguraţi?
C.B. – Vreau să îi asigur de transparenţă şi de faptul că banii puţini pe care îi avem să îi gestionăm şi mai corect şi eficient, în folosul celor pentru care lucrăm.
Citiți principiile noastre de moderare aici!