Nu există lege care să prevadă posibilitatea privatizării spitalelor publice şi de stat sau a unor secţii de spital. Nu există încă nici lege pentru asigurările private de sănătate, care să degreveze bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Banii din bugetele pe acest an pentru spitale s-au cheltuit complet, iar Ministerul de Finanţe a anunţat ca o singură portiţă de scăpare doar un fel de împrumut din bugetul pe anul viitor. Cum acest gest este văzut de mai mulţi manageri de spitale orădene doar ca o amânare a colapsului, salvarea spitalelor bihorene şi a celorlalte din ţară pentru a nu se închide este privatizarea.
Primul e TBC
Primul pas în acest sens a şi fost făcut deja la Oradea. Managerul Spitalului de Pneumoftiziologie, ec. Dacian Foncea, a informat că a înaintat Comisiei medicale de la Primaria Oradea un material privind privatizarea unei secţii din unitate. Foncea a explicat că din trei secţii de adulţi va face patru secţii, şi vineri va solicita la Primaria Oradea să aprobe, prin Consiliul Local, o hotârâre care să permită un parteneriat public-privat cu o firmă interesată să cumpere secţia. Foncea a explicat că la secţia respectivă vor fi paturi pentru diferite patologii iar personalul va fi al spitalului. Firma care va cumpăra secţia va menţine personalul cu salarii cel puţin egale ca la stat, va introduce sistem de co-plată şi se va ocupa de dotarea secţiei la standarde maxime. Veniturile din secţia privată vor merge în parte la investitor şi la spital. Diferenţele dintre secţia privată şi cea de stat de la TBC ar urma să fie legate în special de condiţii (alocarea a 7 mp pentru fiecare pacient aşa cum cer normele), dar şi de garantarea medicaţiei, spune Foncea. Bolnavul ar urma să plătească o sumă numită co-plată, dacă secţia respectivă va beneficia şi de bani de la CAS.
Foncea a explicat că a recurs la această oportunitate, după ce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul de Finanţe nu au acceptat majorarea tarifului pe caz în general şi nici plata sumei stabilită prin contractul de la începutul anului. Foncea susţine că toate spitalele se pot aştepta să intre în colaps în aprile, mai sau cel târziu iunie anul viitor, dacă nu vor încerca parteneriate public – privat.
Foncea apreciază că noua secţie va putea fi vândută (va putea funcţiona în regim de parteneriat public – privat) în ianuarie 2010. Managerul apreciază că investitori ar putea fi probabil firme de medicamente.
Nimeni interesat
Contrar optimismului managerului Foncea, alţi manageri de spitale şi chiar farmacişti spun că e riscant să cumperi pe vreme de criză spitale cu datorii (cum e Judeţeanul) şi că firmele de medicamente nu ar prea fi interesate să cumpere spitale cu datorii. Dr. Ovidiu Cacuci, fost director la Spitalul Judeţean, care a profesat medicina mai mulţi ani şi în SUA apreciază că la ora actuală nimeni nu ar fi interesat să bage bani în spitale cu datorii. „Nimeni nu cred că ar fi interesat să cumpere acum secţii sau spitale. Nu e lege care să permită aşa ceva, nu există nici asigurări de sănătate. Mai rău e că nu se spune omului care e pachetul minimal de servicii medicale de care poate beneficia gratuit”, spune dr. Cacuci. Acţionar la spitalul privat din Oradea, care utilizează şi fonduri publice, dr. Cacuci spune că şi unitatea lui e în situaţia de a recupera bani de la furnizori şi CAS. Medicul opinează că pentru redresarea urgentă a spitalelor ar trebui să se mărească tariful pe fiecare caz medical rezolvat, să se analizeze exact cheltuielile”, explică dr. Cacuci, care apreciază că alocarea unor sume din bugetul pe 2010 pentru spitale nu ar face decât să se amâne „agonia”, pe care o prezice din ianuarie încolo.
Preşedinta Colegiului Farmaciştilor Bihor, Eugenia Hamza, crede că firmele de medicamente nu ar fi acum interesate să cumpere secţii de spital. La această oră, unele firme de medicamente nu mai aprovizioneazî farmaciile care au datorii nici chiar dacă plătesc cash. În Bihor, datoriile la medicamente şi compensarte sunt din luna mai, în sumă de 138 de miliarde lei vechi, iar la oncologie şi diabet 93 de miliarde lei vechi. CAS a promis farmaciştilor că va plăti azi 45 de miliarde lei vechi pentru gratuitele şi compensatele date bihorenilor în lunile mai şi iunie, dar restul banilor, de 93 de miliarde, nu se ştie când vor putea fi plătiţi. Anul acesta, consumul de medicamente în Bihor a crescut cu circa 30%.
Judeţeanul – pe roşu
Managerul Spitalului Judeţean, dr. Florin Bodog, a avut mai multe întrevederi în această vară cu şefii de la Ministerul Sănătăţii şi cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Medicul le-a solicitat să plătească la valoarea reală tariful pe fiecare caz rezolvat şi să plătească datoriile vechi de acum patru ani. Şefii din minister şi CNAS nu au aprobat însă niciun leu pentru Spitalul Judeţean, unitatea cu cele mai mari datorii din judeţ. Dr. Bodog a relatat că în septembrie a plătit salariile pentru personal, dar nu i-a mai rămas pentru cotele către stat, în jur de 11 miliarde lei vechi. În plus, doctorul a anunţat că la ora actuală toate spitalele din Bihor sunt practic în ilegalitate fiindcă anul acesta contractul-cadru semnat cu CAS prevăd norme doar până în luna august şi nu au mai fost contractate cazuri până la sfârşitul anului în curs. Dr. Bodog a spus că şefii CAS Bihor ar fi bine intenţionaţi, dar că trebuie reglementate şi problemele legate de creşterea salariilor din anul trecut. Astfel, în timpul celeilalte guvernări, a spus dr. Bodog, salariile au crescut de la 65% la 85% din bugetul spitalului, dar nu s-a modificat şi tariful pe fiecare caz.
„Nu mai am bani de nimic! Ar trebui pentru facturi – 40 de miliarde lei vechi”, a spus managerul care a declarat că Ministerul Finanţelor a închis limitele casei de asigurări la creditare.
Otilia Sandor
Citiți principiile noastre de moderare aici!