Decizia mutării Muzeului Ţării Crişurilor în Cetate, luată de primarul Ilie Bolojan şi preşedintele CJ, Cornel Popa, şi-a găsit degrabă contestatari. Uniunea Artiştilor Plastici a lansat deja o petiţie online, intitulată „Salvaţi Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea” şi găzduită pe site-ul petitieonline.com. Gestul se doreşte a fi unul de solidaritate „cu Muzeul Țării Crișurilor în încercarea de a salva instituția culturală a Bihorului şi nu numai”, se arată în motivaţia petiţiei, care cataloghează intenţia celor doi aleşi ca fiind „o greșeală nocivă din partea autorităților locale”.
Până marti la ora 19, petiţia fusese semnată de 430 de persoane. Printre ei, însuşi directorul Muzeului, Aurel Chiriac, altfel destul de discret când vine vorba să comenteze decizia actorilor politici cărora se subordonează. Spaţiul din Cetate destinat de Bolojan&Popa Muzeului este de 5.000 de metri pătraţi, în condiţiile în care azi, în Palatul Baroc, Muzeul ocupă 4.600 de metri pătraţi în folosinţă exclusivă şi 750 de metri pătraţi, spaţiu comun cu Episcopia Romano-Catolică. În condiţiile în care Muzeul este astăzi mai degrabă nefuncţional, cu exponatele împachetate, este de la sine înţeles faptul că instituţia muzeală nu poate funcţiona normal în 5.000 de metri pătraţi. Potrivit directorului Aurel Chiriac, în Palatul Baroc, Muzeul a funcţionat şi pe 11.000 de metri pătraţi, înainte să fie „înghesuit” treptat-treptat de proprietarii romano-catolici. Clădirea Garnizoanei, destinată iniţial Muzeului, ar pune la dispoziţia instituţiei muzeale 14.000 de metri pătraţi, spaţiu util. Aurel Chiriac s-a eschivat şi ieri de la alte comentarii. „Voi vorbi mâine (miercuri – n.r.) cu domnul preşedinte (al Consiliului Judeţean – n.r.) şi după aceea îmi voi formula un punct de vedere”, ne-a transmis Chiriac.
Tavitian pe listă
Petiţia a fost semnată de alte nume sonore: celebrul muzician Harry Tavitian, poetul Ioan Moldovan, scriitorii Florin Ardelean şi Traian Ştef, criticul de teatru Mircea Morariu, artistul fotograf Teodor Radu Pantea, jurnalistul Florin Budea, arhitectul Cristian Puscas, criticul de artă Ramona Novicov, arheologul Călin Ghemiş, angajat al Muzeului, dar şi Aurelia Dumiter, angajata Consiliului Judeţean. De asemenea, au semnat petiţia activiştii de mediu Viorel Lascu şi Paul Iacobaş, precum şi speologul Andrei Posmoşanu. De altfel, semnături au venit din toată ţara, Chişinău şi din străinătate, din oraşe precum Londra, Zurich, Viena, Toronto, Montreal, dar şi din Japonia, insula Hokkaido!
Redăm textul petiţiei, ce atrage atenţia asupra condiţiilor improprii Muzeului din Cetate, şi avansează o serie de sume ce s-ar pierde, prin punerea în practică a „năstruşnicii” idei a primarului Bolojan, care l-a convins, recent, şi pe şeful CJ Bihor, Cornel Popa:
„Cu stupefacție am constatat din presa locală orădeană că ideea năstrușnică a primarului a prins și la președintele Consiliului Județean Bihor (ordonatorul de credite pentru Muzeul Ţării Crişurilor, muzeu de rang regional!!!) care, recent, și-a dat acordul de principiu ca patrimoniul deținut de Muzeul Țării Crișurilor (MTC) să fie găzduit de Cetatea Oradiei sau să fie împrăștiat în câteva spații muzeabile din Oradea și județ.
Am vrut să facem această petiție pentru ca prin ea să putem avea infinit mai ușor acces la orădeni și implicit bihoreni, iar de aici oricine din toată țara prin rețelele de socializare. Această petiție are ca scop informarea con/locuitorilor noștri și sensibilizarea pârghiilor elective. Ideea e că proiectul mutării MTC în Cetate sau în varii locuri din oraș și județ este o greșeală nocivă din partea autorităților locale din, cel puțin, trei puncte de vedere.
În primul rând Statul, prin Ministerul Culturii, a încredințat clădirea fostei garnizoane Consiliului Județean Bihor, cu condiția de a finanța lucrările pentru amenajarea unui complex muzeal.
În al doilea rând, Cetatea Oradiei NU este un spațiu capabil să găzduiască o instituție muzeală de rang regional pentru simplul fapt că în pereții groși ai Cetății va rămâne tot timpul – chiar și după finalizarea renovării în curs – o umezeală constantă pe care nici o metodă nu o poate elimina cu desăvârşire, ori Legea Muzeelor și colecțiilor la art. 35 spune: Constituie contravenţii următoarele fapte: a) încălcarea normelor de conservare a patrimoniului muzeal. Specialiștii în muzeologie spun că, oricum, majoritatea încăperilor din Cetate fiind boltite nu pot găzdui „cele patru-cinci tablouri” după cum afirma recent, la bășcălia joasă, de autobază un parlamentar bihorean.
(…) Administrația locală a lansat o falsă problemă invocând economisirea banilor de la bugetele locale (județean și municipal) prin relocarea muzeului în spațiile nepotrivite ale Cetății și mutarea unor instituții administrative în clădirea inițial destinată MȚC. Astfel CJ Bihor a investit începând cu proiectul de restaurare și amenajare după toate cerințele muzeologiei și până la amenajările realizate în proporție de 85% peste 18 milioane de euro. Toți acești bani vor fi aruncați pe fereastră, pentru că, presupunând prin absurd că instituțiile administrative ar intra în clădirea Diviziei, reamenajarea ar mai costa cel puțin pe atât. Iar modificarea Proiectului Operațional Regional (POR) prin care se revitalizează Cetatea Oradiei ar costa Consiliul Local, adică pe noi contribuabilii!!!, returnarea celor aproximativ 20 milioane de euro bani primiți din fonduri UE.
Pregătirea Cetății pentru a primi patrimoniul MȚC, pe lângă faptul că e de neimaginat și total ilegal, ar costa bugetul local (tot pe noi cetățenii Oradiei și ai județului!!!) pe puțin de patru-cinci ori mai mult decât s-a investit din bani europeni. Deci, făcând un calcul sumar, bihorenii ar plăti în jur de 100/120 milioane de euro în loc de cei 18 milioane de până acum și poate încă 10/20 plus chiria de 15.000 de euro pe care CJ Bihor o achită lunar pentru menținerea MȚC în clădirea Episcopiei Romano-Catolice de Oradea până la reamenajarea Cetății”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!