Nicolae Nistor se zbate de peste un deceniu să convingă autoritățile că nu mai poate lupta de unul singur cu invazia de cormorani din Parcul Natural. Aceștia îi produc pierderi amețitoare, cormoranii mâncând peste 60% din peștele crescut de cel mai mare producăttor de crap din România. Nistor spune că în toate țările din Europa unde există situații similare, producătorii sunt despăgubiți. „Se face un inventar lunar al cormoranilor. Se înmulțeste cu câte kilograme de pește mănâncă un cormoran pe zi și cu prețul unui kilogram de pește. Așa se obține suma cu care e despăgubit un producător”. În medie, un cormoran poate mânca și două kilograme de pește.Conform datelor oficiale emise de Guvern, în 2014, în România existau 60.000 de exemplare de cormorani mici şi mari. Mai exista o specie extrem de rară care apare doar pe litoral – cormoranul moţat.Populaţia de cormorani în Europa este estimată la aproape 2 milioane. La Cefa, Nicolae Nistor spune că au fost inventariați peste 3.000 de cormorani, la Tămașda peste 1.000 de cormorani, iar la Homorog peste 1000 de cormorani. „Nu poți să le faci nimic. Nici măcar să îi sperii, vine Garda de Mediu și primești amendă 40.000 de lei. Dacă omori un cormoran cu pușca, e ca și când ai omorî un cerb, ai dosar penal…Noi suntem în Parcul Natural, avem multe restricții. Cu atât mai mult ar trebui să fim sprijiniți, statul ar trebui să mă ajute. Nu pot să fac ce vreau eu în pac. Există agenția națională de Acvacultură. Întrebații ce strategii de dezvoltare în acvacultură au. Nici una. E o instituție a statului român care ar trebui să se ocupe de acest sector. Activitatea lor se rezumă la controale, vin să mă întrebe dacă am licență. Deoarece ei sunt cei care o eliberează licențe ar trebui să știm că am licență”, spune Nicolae Nistor.
Soluții urgențe
Principalii actori din domeniul acvaculturii solicită urgent măsuri pentru stoparea înmulţirii cormoranilor, dar şi despăgubiri.
„În alte ţări primesc despăgubiri pentru pagubele produse de păsările ihtiofage, sunt scutiţi de impozitul pe teren şi apa este gratuită. Noi nu am primit nicio subvenţie de-a lungul anilor”, spune Nicolae Nistor.
Ornitologii în schimb atenţia atrag atenţia că atât timp cât piscicultura se face în mediul păsărilor, adică în lacuri naturale şi nu în bazine speciale, cormoranii nu se vor împuţina.
„Dacă începi să-i vânezi, cum au făcut în Franţa, în Austria, Germania, şi studiile arată că nu au dus la nimic bun, coloniile s-au refăcut mai mult şi mai repede. Când începem să braconăm, cu curentul electric, când se sterilizează şi alţi peşti… Sunt şi alţi factori, nu doar cormoranii sunt de vină pentru scăderea efectivelor de peşti″, a declarat pentru PRO TV Ovidiu Bufnilă, de la Societatea Ornitologică Română.
Cormoranii au intrat în atenție publică, în momentul în care pentru unii fermieri e mult prea târziu. S-a întâmplat când România a preluat conducerea Consiliului Europei, iar ministrul Agriculturii a vorbit desptre acest subiect. A fost luat în derâdere. Și în faza următoare când a explicat la postul public de televiziune că „cormoranii au ajuns și în Bihor”. Petre Daea, ministrul Agriculturii a venit apoi cu alte explicații: „Eu m-am dus la Bruxelles pentru probleme României. Eu ştiu ce vorbesc şi niciodată nu scot un cuvânt din gură fără ca el să fie legat de o realitate ca atare.Toata lumea a început să interpreteze în fel şi chip.. Îmi pare rău că acest grad de necunoaştere a ocupat agenda zilnică la mulţi. Unii dintre ei paralel total cu interesul ţării, paralel total cu gradul de exprimare. O să vă dau un raport. E raportul referitor la elaborarea unui plan european a efectivelor de cormorani.
În multe state membre, cantitatea de peşte consumată de cormorani e mult mai mare decât producţia obţinută, cum e cazul României, unde cormoranii mănâncă peşte mai mult decât românii”. Fermierii îl așteaptă însă, în ceasul a XII-lea să treacă la fapt, deoarece sunt în colaps.
Heleșteu de peste 100 de ani
Primul heleşteu de la Cefa, datând din 1905 avea o suprafaţă a luciului de apă de aproximativ 150 hectare. „Tatăl meu avea Pescăria Cefa, și cred că se întoarce în groapă când vede ce să întâmplă”, spune Nicolșae Nistor. Suprafața heleșteelor administrate de Proacva e de peste 1110 ha, heleşteie repartizate pe mai multe fermef erma Tămaşda, cea din Homorog, din Cefa, dar şi cea din Rădvani. Ferma Rădvani avea și producţie agricolă, dar şi la Homorog exista o fermă vegetală, care asigura necesarul de furaje pentru hrana peştilor, scop în care Nicolae Nistor luase în arendă alte peste 500 hectare de teren arabil. Nicolae Nistor se mândrea înainte de invazuia cormoranilor cu faptul că „unitatea noastră piscicolă şi-a păstrat două caracteristici de marcă: este cea mai veche din Ardeal, dar este şi cea mai mare”.
Totul părea că demonstrează o corectă orientare de a da pondere creşterii în sistem intensiv a crapului şi nu a fitofagului. Încă din 2001 în urma clasamentului firmelor piscicole private din România întocmit de Consiliul Naţional al IMM, Pro Acva Cefa ocupa primul loc pe ţară, dintre cele 40 de firme de profil. Dezastru putea fi evitat dacă se aplica legislația elaborată. „Încă din 2007 era o ordonanță de urgență, care în 2011 a debvenit lege și în care se stabilea ce despăgubiri trebuie să primim. Nici azi, această lege nu are norme de aplicare. Am vorbit atât cu domnul ministru al Agriculturii Petru daea, cât șui cu ministrul mediului. Am tot primit promisiuni, suntem în faza de povești. Dacă până pe 1 martie nu se întâmplă o minune, heleșteele le transform în loc de pășunat pentru vaci. Trebuie să se știe în țara aceasta ce se dorește să se facă. Dacă nu voi fi susținut nici să cresc vaci, atunci fac teren de golf pe 750 ha. Să vină oamenii bogați, facem un grătar, foc de tabără, toată lumea se distrează. Răspunsul pe care l-am primit recent de la directorul Mihai Drăgan m-a dezarmat: mi-a explicat faptul că cormoranii nu mănâncă decât peștele bolnav deoarece nu își consumă energia să «pescuiască» peștele care nu e bolnav. Și mi-a scris că oricum, cormoranul nu mănâncă mai mult decât are nevoie. Adică de 800.000 de euro pe an. 60% din producție. Timp în care eu dau faliment, mor încet”, spune Nicolae Nistor.
Trimite articolul
XTotuși România fiind în U.E.din 2007 se aplica și în România legislația Europeana nu? Dădeați statul român în judecata pt aceste pagube etc o cale de rezolvare tot trebuia sa existe împotriva statului Roman corupt,nu sa se dea bătut un fermier de crap atat de mare cu alte cuvinte cel Mai mare sa înțeleg atunci ca asta a si fost scopul statului sa bage Pro Acva în faliment