Ruta turistică denumită generic „Drumul Apusenilor” are nevoie ca de aer de o finanţare optimă prin fonduri nerambursabile. Altfel, proiectul ce ar lega Beiuşul de Stâna de Vale, Coada Lacului, Remeţi şi Barajul Drăgan (județul Cluj) – în total 78 de kilometri – şi, ulterior, legarea Salontei şi a Tincăi de traseul montan pomenit, este compromis înainte de a începe cu adevărat. Consiliul Judeţean Bihor trebuie să demonstreze finanţatorului european că drumul, pe traseul deja ales, este legat de reţeaua europeană TEN-T. Adică de drumuri europene. Pentru ca această cerinţă să fie satisfăcută, CJ Bihor trebuie să demonstreze conectarea „Drumului Apusenilor” cu DN 76 şi cu judeţul Cluj. Pentru atingerea acestei cerinţe, preşedintele Pasztor Sandor arată că se pregătesc două protocoale – unul cu comuna Bulz şi unul cu Consiliul Judeţean Cluj. „Comuna Bulz reabilitează 8,7 kilometri de pe teritoriul său pe un alt proiect, aflat deja în derulare. Tronsonul lor fiind pe altă finanţare, s-ar considera întrerupere. De aceea, este nevoie de un protocol cu comuna Bulz. Ei trebuie să îşi finalizeze lucrarea până la sfârşitul lunii august”, declară preşedintele CJ Bihor. Spre judeţul Cluj, „Drumul Apusenilor” ar continua din localitatea Remeţi, pe la Barajul şi Valea Drăganului (județul Cluj), tronson aflat într-un decor superb, dar cu o stare tehnică cvasi-impracticabilă. „Cele două judeţe, Bihor şi Cluj, depun separat proiectele, dar ne legăm unul de altul, pentru a obţine un punctaj mai mare”, transmite Pasztor, arătând, astfel, de ce e nevoie de noi Hotărâri de Consiliu Judeţean, pe acest drum interjudeţean al Apusenilor.
Şedinţă de plen amânată
Şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Bihor fusese programată iniţial pentru marți, 27 iunie, însă între timp Executivul judeţean a contramandat-o pentru vineri, 29 iunie. Conform surselor din Executivul judeţean, motivul este dat tocmai de necesitatea apariţiei protocoalelor amintite cu Bulz şi judeţul Cluj. De asemenea, se aşteaptă întoarcerea din Capitală a vicepreşedintelui Ioan Mang – prins cu problemele guvernării PSD – pentru ca majoritatea PSD-UDMR-ALDE să nu aibă emoţii la vot. Oricum, preşedintele Pasztor contează de-acum şi pe votul liberalilor. „Colegii din PNL au anunţat deja că schimbă tactica şi vor avea o atitudine constructivă în Consiliul Judeţean”, le aruncă Pasztor mănuşa oamenilor lui Bolojan.
În toamna lui 2016, coaliţia judeţeană PSD-UDMR-ALDE reuşise, in extremis, după mai multe tentative, să obţină colaborarea liberalilor pentru continuarea acestui proiect. Unul propus – culmea! – chiar de liberali, în mandatul lui Cornel Popa la şefia CJ Bihor.
Din păcate însă pentru judeţul Bihor, proiectul avansează greoi, din cauza problemelor birocratice şi administrative, astfel încât la această oră este greu de estimat când vor debuta lucrările. Consiliul Judeţean contează pe aproape 30 de milioane de euro finanţare prin POR pentru „Drumul Apusenilor”. Însă şi aceşti bani sunt insuficienţi pentru un proiect de o asemenea anvergură.
Consiliul Judeţean Alba are, la rându-i, un proiect de infrastructură montană prin Munţii Metaliferi – intitulat „Transalpina de Apuseni” – pentru care contează pe o finanţare UE de 44 de milioane de euro. Drumul cu pricina ar urma să lege oraşele Abrud de Aiud şi să le conecteze la viitoarea autostradă Sebeş – Turda.
Citiți principiile noastre de moderare aici!