Deputatul UDMR Szabó Ödön este autorul şi iniţiatorul a două noi propuneri legislative. Prima dintre acestea vizează modificarea Codului Fiscal, iar punerea ei în aplicare ar urma să sprijine deschiderea de noi creşe şi grădiniţe. Cea de a doua ar urma să completeze un vid legislativ şi să clarifice situaţia poliţiştilor din structurile subordonate administraţiei publice locale.
Conform parlamentarului bihorean, deşi concediul de maternitate, extins pe durata a doi ani, este extrem de generos, multe din tinerele mame întâmpină dificultăţi în momentul reintegrării la locul de muncă, în special atunci când este vorba de oameni educaţi, ce practică meserii de înaltă calificare. „Este nevoie de o soluţie care să permită rezolvarea rapidă a crizei de creşe. Şi eu consider că acest lucru poate fi făcut numai prin implicarea masivă a sectorului privat, prin crearea unui parteneriat real între stat şi privat, parteneriat care să funcţioneze însă fără complicaţii birocratice”.
Pentru aceasta reprezentantul UDMR propune Parlamentului să legifereze, prin Codul Fiscal, posibilitatea ca persoanele juridice care înfiinţează creşe sau grădiniţe pentru copiii angajaţilor lor sau care plătesc pentru plasarea acestora în unităţi de educaţie timpurie să beneficieze de deducerea sumelor plătite, din banii pe care îi datorează bugetului de stat (impozit pe profit, pe salarii, TVA, accize), în limita unui plafon de 1.500 de lei pe copil.
În expunerea de motive se arată că, prin aplicarea acestei măsuri, statul nu pierde, ci dimpotrivă, nu are decât de câştigat. „Dacă mama revine la muncă după un an, pe toată durata celui de al doilea, statul cheltuieşte, indirect pentru plata creşei, 1.500 de lei, prin acest credit fiscal. Dar, în acelaşi timp, încasează 1.743 de lei, din taxe şi impozite, şi nu mai mai e pus în situaţia de a achita cei 1.965 de lei datoraţi mamei care stă acasă. Deci, câştigul net, la buget, este de 2.208 lei pe lună”, explică deputatul.
De asemenea, cifrele arată, că, în aceste condiţii, investiţia făcută pentru darea în folosinţă a unei creşe cu 100 de locuri s-ar amortiza în mai puţin de 15 ani. În plus, nu este de neglijat nici faptul că, prin aplicarea facilităţilor propuse de parlamentarul bihorean, pot fi readuse la lucru semnificative forţe de muncă, inactive la un moment dat. Mai mult, ideea ar putea încuraja entităţile economice să îşi deschidă propriile creşe şi grădiniţe.
Tot ca o propunere de modificare a Codului Fiscal, deputatul UDMR Bihor a avansat ideea finanţării învăţământului dual şi la nivel universitar. „În forma sa actuală, legea care permite deducerea de către operatorii economici a cheltuielilor legate de pregătirea tinerilor în sistemul învăţământului dual este interpretabilă şi interpretată, în unele cazuri, ca referindu-se strict la forma de învăţământ preuniversitar. Prin această modificare a legii, în ceea ce priveşte acordarea deductibilităţii cheltuielilor şi în ceea ce priveşte tinerii care urmează o formă de învăţământ dual la nivel superior, sprijinim atât operatorii economici implicaţi în formarea profesională a studenţilor, cât şi tinerii”, a declarat Szabó Ödön.
Parlamentarul a mai precizat că aceste două iniţiative de modificare a Codului Fiscal sunt rodul unor discuţii avute cu reprezentanţii mediului de afaceri şi al celui universitar.
Statut pentru poliţiştii locali
La aproape 20 de ani de la apariţia primelor reglementări ce privesc înfiinţarea şi funcţionarea structurilor de poliţie locală, membrii acestora nu au încă un Statut care să precizeze drepturile şi obligaţiile ce le revin în cadrul forţelor de ordine şi siguranţă publică.
„Chiar dacă solicitările la care sunt supuşi sunt similare cu ale camarazilor lor din alte structuri, competenţele sunt aceleaşi, acţiunile sunt comune, la fel ca şi dispoziţiile penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, poliţiştii locali nu au un Statut propriu”, explică Szabó Ödön.
Acestea sunt câteva din argumentele care l-au determinat pe deputatul UDMR să depună, la Parlament, o iniţiativă legislativă ce vizează reglementarea drepturilor şi a îndatoririlor poliţistului local. Proiectul de lege precizează, printre altele, că poliţistul local este funcţionar public civil, înarmat, care îşi desfăşoară activitatea în sprijinul persoanei şi al instituţiilor statului, exclusiv în baza prevederilor legale. Alte articole din Statut vorbesc despre încadrarea în muncă a poliţistului local, şcolarizare, grade profesionale, drepturi băneşti, constrângeri şi sancţiuni.
Parlamentarul bihorean subliniază că Statutul Poliţistului Local este o iniţiativă legislativă care fost realizată la cererea angajaţilor din aceste structuri şi elaborată împreună cu reprezentanţii acestora şi ai administraţiilor publice locale. „Este o lege necesară, nu doar din perspectiva asigurării unor drepturi, ci şi pentru a oferi o mai mare protecţie poliţiştilor locali, prin stabilirea, în mod unitar, a unor reguli, norme şi proceduri, care să ducă la profesionalizarea instituţiei, să definească şi să reglementeze drepturile poliţiştilor locali, condiţiile specifice de selecţie şi încadrare, laolaltă cu obligaţiile şi modul de desfăşurare a activităţii lor”, spune Szabó Ödön.
Citiți principiile noastre de moderare aici!