S-a născut în Beiuş şi a copilărit la bunici, în Roşia. După ce a absolvit Liceul „Ioan Ciordaş” din Beiuş a intrat la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, clasa prof. univ. dr. Dumitru Şerban. A rămas în Timişoara nouă ani pentru a-şi definitiva studiile de licenţă, master şi doctorat. În ultimul an de doctorat s-a mutat la Beiuş pentru a se putea pregăti mai bine pentru tema de doctorat: sculptura în marmură.
În 2009 a iniţiat o tabără de pictură şi de sculptură în Beiuş, iar un an mai târziu, în 2010, a avut loc, în parcul de pe Valea Nimăieştilor din centrul Beiuşului, o tabără de sculptură monumentală în piatră, la eveniment participând mai multi studenţi de la Facultăţile de Artă din Timişoara şi Cluj-Napoca. Zece sculpturi realizate în tabăra de creaţie au rămas în patrimoniul cultural al oraşului.
În 2010, a participat la un simpozion de sculptură în Roşia, patru sculpturi rămânând în comună. Un alt simpozion a avut loc în 2015, în Arad, iar în 2016, un simpozion la Muzeul Astra din Sibiu. Tot în 2016 a realizat monumentul închinat memoriei biologului Anna Marossy. Cel mai important simpozion din ţară şi mai profesionist la care a participat a fost simpozionul internaţional de la Caransebeş, în 2017. Prima sa expoziţie personală, „micro-MACRO Cosmos”, a avut vernisajul la Timişoara, la Casa Artelor, temă continuată cu o altă expoziţie personală, de această dată la Beiuş. Tot în 2017 şi-a terminat doctoratul.
Nu mai vrea să plece
De câte ori a avut ocazia a mers la Roşia. A cunoscut-o acolo şi pe pictoriţa Angela Szabo. Când şi-a exprimat intenţia de a se muta definitiv acolo, mulţi pireteni l-au sfătuit să rămână în oraş, sau să plece în străinătate, sau să încerce să predea ca profesor universitar. Chiar şi primarul Florian Bonca l-a întrebat: „Ce vrei să faci aici? De ce vrei să rămâi aici?”. Dar sculptorul s-a îndrăgostit de aceste locuri şi nu mai vrea să plece. „Lumea nu este conştientă că avem nevoie de cultură. O ţară fără cultură este o ţară fără identitate. La noi lucrurile se mişcă greu şi stând deja aici, la Roşia, este un pic cam greu. Lumea nu mă înţelege.”
Dar a luat o hotărâre. Viaţa lui înseamnă artă, înseamnă sculptură. Şi îşi doreşte foarte mult să realizeze Casa de Creaţie Origini-Munţii Padurea Craiului, din comuna Roşia. Îşi doreşte un atelier de sculptură în diferite materiale şi în diferite tehnici: piatră, lemn, metal. Ca tehnici s-a orientat mai ales spre land-art, care pune în legătură cu natura lucrările pe care le realizează. Cumva natura le ia înapoi. Se foloseşte de materiale din natură, pământul este folosit ca şi pigment, la fel frunze sau crengi. Dan Daniel îşi găseşte materialele pe unde merge. Dacă merge la Peştera Gruieţ şi stă acolo până a doua zi, îşi ia materialele din zonă şi face o lucrare legată de apă sau de peşteră.
Locul moştenit de la bunici e undeva pe deal, din centrul Roşiei, la numărul 409. Îşi face acolo un atelier exterior şi interior. Are deja o galerie în aer liber unde îşi ţine lucrările. Vrea să facă şi un camping pentru cei interesaţi de sculptură, în condiţii decente, cu acces la internet. Pentru cei care vor dori să înveţe le va ţine un workshop. Nu ştie încă dacă va reuşi să înceapă chiar din acest an, dar se gândeşte că ar putea fi şi elevi interesaţi de sculptură, care să vină în camping, să înveţe. „Nu prea se ştie de artă. Nu se ştie de sculptură, nu se ştie de pictură. Ce se face la şcoală e mult prea puţin. Nici măcar nu li se spune despre marii artişti, despre istoria artei – să ştie cât de cât ce s-a întâmplat din antichitate până în epoca modernă. La workshopuri aş vrea să le prezint o scurtă istorie despre ce s-a întâmplat şi se întâmplă acum în artă. Arta nu este doar o meserie, e un stil de viaţă. Lumea spune că pe lângă pasiunea mea ar trebui să mai fac şi altceva, să fac un ban. Dar sculptura nu mai e o pasiune, este felul meu de a trăi. L-am adus aici şi pe profesorul meu, Dumitru Şerban, să vadă zona şi s-a minunat: Vai ce frumos este aici! Zona este superbă, cu peşteri, cu râuri, cu moara de apă, cu chei frumoase. Este posibil să se mai mute aici un coleg de-al meu, tot sculptor. Eu încerc tot timpul să promovez zona Roşia”.
Pe viitor are în vedere un proiect de land-art împreună cu pictoriţa Angela Szabo, care va avea loc în ultimul weekend din iunie. În august va organiza o tabără de land-art, arhitectură experimentală, pictură şi grafică, împreună cu pictorul Tudor Frâncu. Ideea este de a sta în natură, având ca invitaţi artişti din ţară şi din străinătate. Iar în viitorul ceva mai îndepărtat îşi doreşte să organizeze un simpozion de sculptură la nivel profesionist.
Oricât de greu ar fi, oricâte piedici ar avea în faţă, sculptorul Dan Daniel s-a reunit cu natura, e parte din viaţa lui. Şi nu mai vrea să plece. Vrea să dăruiască şi celor din jur arta sa, să îi înveţe, să îi facă să se întoarcă la relaţia ancestrală cu piatra, cu pământul, cu apa, cu copacii. De acum îaninte îl găsiţi la Roşia. 409, şi mult mai departe…
Citiți principiile noastre de moderare aici!