La propunerea Executivului, aleșii locali au votat excluderea școlilor din proiectul de bugetare participativă, cu ocazia ședinței extraordinare a Consiliului Local de săptămâna trecută.
Propunerea de modificare a regulamentului bugetării participative a trecut cu votul liberalilor, udemeriștii și pesediștii s-au opus și chiar au avut propriile propuneri, care însă nu au fost băgate în seamă.
Modificările propuse se referă la trei aspecte. Pe lângă posibilitatea de depunere a proiectelor online, se introduce și varianta proiectelor depuse la ghișeu, care apoi vor fi încărcate pe pagina Primăriei de un angajat al Primăriei.
Referitor la criteriile de eligibilitate, în regulament s-a introdus textul „excluderea dotărilor/investițiilor în instituții publice” – formulă care vizează direct unitățile de învățământ.
Referitor la întâlnirile publice pentru prezentarea și votarea proiectelor, Executivul a introdus posibilitatea ca acestea să aibă loc și la marii angajatori din oraș. Introducerea acestei prevederi în regulament este, de fapt, o formalitate. Chiar în absența acesteia, prima ediție a bugetării participative a conținut și această etapă.
Cât e de public la privați?
Șefa grupului UDMR din Consiliul Local s-a opus acestei prevederi, insistând că dacă tot se dorește întărirea caracterului public al demersului, nu e firesc ca proiectele să fie detaliate în sediul companiilor private. Aceasta a mai arătat că prevederea are o doză mare de arbitrariu câtă vreme nu este niciun criteriu pentru alegerea companiilor care vor fi vizitate.
Primarul Bolojan a argumentat în favoarea acestui gen de campanie după modelul celor electorale: la întâlnirile din cartiere au participat vârstnicii, online au votat tinerii, dar din întregul proces lipsește, sau e foarte diminuat, votul angajaților orădeni, care constituie grosul societății.
„O categorie importantă, 75% dintre orădeni, nu s-au regăsit în vot. Aceștia sunt angajații din companii și instituții publice”, a spus primarul Bolojan.
Pentru acest motiv, edilii vor continua și pe viitor descinderile de tip electoral în fabricile, uzinele și societățile Consiliului Local.
Școlile?
Social-democratul Liviu Sabău s-a opus excluderii școlilor din acest demers, argumentând tocmai prin faptul că primele cele mai votate trei proiecte au fost inițiate de școli. „Propun să le oferim în continuare această posibilitate”, a cerut el. Propunerea sa nici măcar nu a fost supusă votului.
Edilul șef a susținut propunerea Executivului, argumentând că mobilizarea pe care au primit-o proiectele unităților de învățământ „este lobby de școală, e greu să te pui cu așa ceva”.
Cele mai votate
Școala „Nicolae Bălcescu”, Colegiul Național „Onisifor Ghibu” și Liceul „Lucian Blaga” au adunat cele mai multe voturi în campania din acest an, incomparabil mai multe față de proiectele depuse de indivizi sau asociații.
Școala „Nicolae Bălcescu” a depus proiectul „Investind în educație investim în viitorul copiilor noștri – proiect-pilot”, cu buget estimat la 200.000 de euro.
„Dotarea școlii cu o rețea informatică într-un sistem centralizat închis, care să permită accesul și diseminarea de date și informații al căror scop să fie creșterea eficienței educative și manageriale, este necesară. Viteza de prelucrare și transmitere a informațiilor și a cerințelor funcționării unei instituții de învățământ performante este în strânsă legătură cu dotările aferente. Introducerea catalogului electronic acum la clasele a VIII-a e un pas spre introducerea la toate clasele – comunicarea cu părinții, creșterea eficienței comunicării în timp real și eficient, sunt doar câteva dintre beneficiile digitalizării școlii”, este descrierea proiectului.
Liceul „Lucian Blaga” și-a atras 200.000 de euro pentru amenajarea unei săli multifuncționale în curte, după modelul piramidei din Primărie.
Colegiul „Onisifor Ghibu” a câștigat finanțare pentru proiectul amenajării unui parc etnografic în curtea școlii, deschis și orădenilor din vecinătate.
„Casa ar aduce la un loc elemente exemplare pentru cultura românească tradiţională: casa, pridvorul, atelierul, troița; icoana, ştergarul, blidul, ia; obiecte populare utilitare. Parcul ar găzdui expoziţii tematice temporare, cu lucrări ale elevilor, individuale sau colective, de inspiraţie creştină sau laică: icoane pe sticlă, ouă încondeiate, ţesături, cusături (ii, brâie, ştergare, covoare, chimire); cărţi poştale, ex libris-uri, acuarele, modelaje, bijuterii hand made, fotografii, mărţişoare.
Pe aceeaşi linie, artişti semnificativi, care în prezent sunt vizibili doar în locurile consacrate ale oraşului, ar găsi aici un spaţiu de expunere pentru lucrările lor; în acest fel, am include parcul etnografic – implicit, cartierul – în circuitul municipiului (pictură, sculptură, artă monumentală, fotografie, artă contemporană). Comunitatea cartierului Nufărul (circa 40.000 de locuitori) şi populaţia şcolară numeroasă a Liceului „Onisifor Ghibu” (1.768 de elevi) ar fi mai aproape de ce se întâmplă pe scena artistică a municipiului”, se arată în descrierea proiectului, a cărui valoare este estimată la 31.000 de euro.
În facere
Proiectele declarate câștigătoare după această primă etapă a bugetării participative orădene intră în faza implementării. Sunt cuprinse în bugetele direcțiilor de care țin ele, cele mai multe la Direcția Tehnică și la Direcția Patrimoniului Imobiliar. Funcționarii trebuie să colaboreze cu inițiatorii în privința întocmirii caietelor de sarcini, spune Eduard Florea, șeful Direcției Economice din Primărie.
Pentru o parte dintre proiecte au avut deja loc întâlniri și vizite în teren.
Lista proiectelor câştigătoare
1. Investind în educație, investim în viitorul copiilor noștri – proiect-pilot
2. Parcul etnografic „Onisifor Ghibu”
3. Sală multifuncţională, Liceul „Lucian Blaga” Oradea
4. Modernizare Piața Tineretului, din Velența (Templom tér)
5. Reabilitarea Casei de Cultură din Podgoria
6. Modernizarea Ştrandului Ioşia Nord
7. Amenajare pistă de alergare din tartan în Parcul Salca
8. Spaţiu pietonal – acces din str. Matei Basarab la Grădina Zoologică
9. Extinderea accesului pe malul Crişului: Silvaş – Făcliei
10. Amenajare parc destinat (şi) copiilor cu dizabilităţi – Ioşia
Citiți principiile noastre de moderare aici!