Starul serii: chitaristul Steve Lukather, de 9 ori
laureat al premiului Grammy, fondator şi fost
front-man al trupei Toto (care, oficial, nu mai
există din vara anului trecut). Cunoscut în
breaslă sub numele de Luke, muzicianul a venit
în Ungaria în cadrul celei de-a treia
părţi a turneului de promovare a albumului
său, “Ever Changing Times”,
apărut în 2008.
Ceea ce face ca seria de concerte să aibă o
încărcătură emoţională
în plus, dincolo de adrenalina pe care orice
artist serios o are atunci când urcă pe
scenă, este dorinţa lui Steve Lukather de a
se impune şi de a fi promovat fără ca
numele lui să fie asociat cu cel al formaţiei
din care a făcut parte. Poate cel la
înregistrat chitarist de după 1975 (n.b.: ca
muzician de studio, Luke a participat la aproximativ de
1.000 de albume din toate stilurile posibile şi a
lucrat cu cele mai mari şi mai diverse nume din
industria muzicală) a promis încă din
2008 că nu va cânta în concerte
hiturile Toto şi se va baza numai pe discurile
sale solo şi pe anumite cover-uri.
Cuvânt dat, cuvânt respectat!
Acompaniat de trei instrumentişti care s-au
dovedit a fi parteneri perfecţi (Steve Weingart
– keyboards, Carlitos del Puerto – bass
şi Eric Valentine – drums), Lukather s-a
lansat într-un recital în acelaşi timp
de forţă, melodios, plin de virtuozitate
şi sentimental. Dacă ar fi să îi
reproşez ceva, este că a neglijat total unul
dintre discurile sale, “Luke” din 1997,
împărţindu-se între titluri
extrase de pe albumele: “Lukather” (1989),
“Candyman” (1994) şi actualul
“Ever Changing Times”.
De asemenea, ca semn de apreciere permanentă
pentru Jimi Hendrix, Luke a predat o superbă
lecţie de blues cu clasica piesă “Red
House”. Alt moment deosebit (şi extrem de
emoţionant pentru subsemnatul!) a fost
interpretarea instrumentalei “Song For
Jeff”, pe care a dedicat-o primului drummer al
formaţiei Toto, Jeff Porcaro, cel care a fost cel
mai bun prieten al chitaristului şi care l-a
ajutat mult pe Lukather în demararea
excepţionalei sale cariere de chitarist de studio.
Publicul de pe vaporul A38 a fost în delir
în momentele de solistică,
orchestrările dând posibilitatea de
manifestare a măiestriei pentru fiecare muzician.
Fanii prezenţi nu vor uita uşor solo-ul de
tobe al lui Valentine, condimentat cu o idee
nebunatică a lui Steve Weingart şi anume
legarea la ochi a omului care bate pieile şi
ascunderea beţelor sale. Încă şi
aşa, afro-americanul din secţiunea
ritmică a făcut o treabă
incredibilă! Greu de descris. Pentru cei
familiarizaţi cu repertoriul solo al lui Steve
Lukather, titluri gen “Drive a Crooked
Road”, “Party in Simon s Pants”,
“Never Walk Alone” sau “Hero With
1.000 Eyes” nu mai necesită prezentări.
Muzicianul a cântat şi o piesă pe care
a compus-o în 1983 pentru The Tubes şi anume
“Talk To Ya Later”, arătând
că mai ştie ce înseamnă
rock n roll-ul liniar. Sala de concerte a răsunat
şi de ritmuri latino (iniţial m-am speriat
că se bagă în “Conga”
Gloriei Estefan, dar nu a fost cazul!), iar
incursiunile în jazz au completat imaginea unui
show care s-a întins până pe la ora
locală 23.
De la Budapesta, Steve Lukather şi trupa sa de
acompaniament s-au deplasat cu autocarul la
Bucureşti, acolo unde au evoluat în seara de
23 iulie, la Becker Brau Live.
Iubitorii locali ai muzicii marca Luke trebuie să
ştie că muzicianul american ar fi urmat
să cânte şi la Oradea. Tratati vele au
fost avansate, însă, din motive obiective,
concertul nu s-a materializat.
STEVE LUKATHER
(născut pe 21 octombrie 1957, în San
Fernando Valley – California)
Instrument principal: chitara
(electrică/acustică)
Instrumente secundare: cele cu claviaturi
Marcă de chitară: (din 1993) – Music
Man, model “Luke”
(până în 93) – Valley Arts
Guitars (electric) şi Takamine (acustic)
Material didactic: Master Session (Starlicks Video) –
1984
Formaţii: Toto (1977 – 2008)
A cântat cu: toată lumea din industria
muzicală (accesaţi
www.stevelukather.net)
Stare civilă: căsătorit
Copii: Trevor, din prima căsătorie, devenit
muzician şi el
Lily-Rose, din căsătoria actuală,
în vârstă de aprox. 1 an
Discografie (extrem de) selectivă Steve
Lukather (în afară de albumele Toto şi
cele solo), recomandabile fanilor muzicieni şi
simpli ascultători…
Los Lobotomys (1989)
Quincy Jones – The Dude (1980)
Michael Jackson – Thriller (1983)
Derek Sherinian – Inertia (2001)
Mandoki – Soulmates (2001)
Tony Levin – Resonator (2006)
Eric Clapton – Behind The Sun (1986)
Lionel Richie – Can t Slow Down (1986)
Greg Mathieson Project – Baked Potatoe Super Live
(1982)
Elton John – Victim Of Love (1979)
Boz Scaggs – Down Two Then Left (1977)
Asia – Then & Now (1990)
America – View From The Ground (1982)
Joe Cocker – Heart & Soul (2004)
Miles Davis – Munich Concert (2005)
Trilok Gurtu – Kathhak (1998)
Cher – Love Hurts (1991)
Paul McCartney – Give My Regards To Broad Street
(1984)
Richard Marx – Rush Street (1991)
Lee Ritenour – Feel The Night (1979)
…lista completă poate fi consultată pe
stevelukather.net sau pe toto99.com
Mai multe detalii pe blogul http://andreisandor.wordpress.com/
Andrei Şandor
Citiți principiile noastre de moderare aici!