Într-o ședință tensionată, în care contrele au zburat cu frecvență dinspre opoziție spre prezidiu, Consiliul Județean Bihor a votat marți reorganizarea a 10 instituții subordonate și concedierea a 255 de angajați din acestea.

Deși nemulțumirea e generală, doar cei de la DGASPC au protestat spontan în fața clădirii și și-au trimis în plen un reprezentant. Restructurarea Direcției Generale de Asistență Personală și Protecția Copilului a stârnit cele mai aprigi discuții. Propunerea susținută de Bolojan este de desființare a 127 din cele 1128 de posturi ocupate.

[eadvert]

Adunați în Parcul Traian, o mână de angajați au acuzat-o pe directoarea Camelia Gaciu, cea care a perfectat reducerea de personal, că s-a ghidat după simpatii și antipatii personale. Liderul de sindicat Adrian Marcu a primit cuvântul în plen și i-a cerut președintelui Ilie Bolojan să o dea afară pe Gaciu: „trebuie demisă directoarea, mâine sau azi ar treui să îi semnați desfacerea contractului. Nu e perosoana competentă să reorganizeze asistența socială, nu știe despre ce e vorba în asistența socială”, a spus acesta.

PSD, prin Felix Cosma, a chestionat necesitatea înființării unui post de director economic la DGASPC în condițiile în care s-au desființat mai multe posturi de șef serviciu: „e prea cusută cu ață albă, dacă aveti pe cineva la PNL, de profesie spuneți, altfel, tăiați posturi de execuție ca să găsiți loc pentru persoane care trebuie să ocupe funcții de conducere”.

Bolojan și-a susținut propunerea făcută prin proiectul de hotărâre: „am întrebat nu doar pe dna directoare ci întreaga echipă, dacă normarea respectă normativele legale, pentru că baza ei trebuie să ne reacredităm anul viitor”. El a spus că a numit un director economic, pentru că „trebuie să fie o chingă a banilor” și și-a declarat, din nou, susținerea față de deciziile managerului Gaciu: „dacă dna. Gaciu vrea să propună oameni serioși, va merge mai depate. Dacă nu, se vor vedea problemele”.

Valul III de concedieri – 255 de posturi desființate

Bolojan și-a trecut prin Consiliul Județean Bihor al treilea val de concedieri din cele 10 instituții subordonate. Revistele Familia și Varad au pierdut personalitatea juridică, devenind servicii ale Bibliotecii Județene. Centrul pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului a fost desființat.

Familia și Varad devin servicii ale Bibliotecii Județene, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale devine structură a Școlii de Arte Francisc Hubic. Se desființează 255 de posturi ocupate și toate cele neocupate, din 10 instituții pe care le mai are, deocamdată, CJ în subordine. Pe scurt, acestea sunt modificările cu care executivul a intrat în plenul ședinței de CJ de marți, expuse de președintele Ilie Bolojan într-o conferință de presă înainte de întrunirea plenului.

Efectul Bolojan la Biblioteca Județeană: se desființează filiale, mută Familia și Varad sub conducerea Bibliotecii

El a precizat că aceasta „e a treia etapă care finalizează reorganizarea Consiliului Județean și a instituțiilor din subordine”. Vara viitoare, această a treia etapă va fi urmată de „optimizări”.
Primele două etape au avut ca obiect concedierile din aparatul propriu respectiv din ONG-urile și fundațiile CJ.

Deși și-a anunțat intenția unor concedieri masive încă din campania electorală, Ilie Bolojan a preferat să lege acest val de disponibilizări de situația tragică în care a aflat sectorul social din cadrul CJ: bugetul pe care l-a găsit nu acoperea salariile angajaților DGASPC pe ultimele două luni din an, deficitul estimat e la 3 milioane de euro. Banii au ajuns în Bihor de la Guvern, printr-o alocare de 4 milioane de euro.

„Am plătit salariile cu o lună întârziere. Trebuie să vă gândiți că acești colegi de-ai nostri nu au salariile la nivel maxim. Mulți infirmieri, personal administrativ, au salarii la nivelul rezonabil dar spre jos, trăiesc de la un salariu la altul. În momentul în care nu îți iei salariul vă puteți da seama că s-ar putea să nu mai intre la serviciu. N-am dormit două, trei săptămâni până n-am avut garanția că avem acești bani. Nu mi-a plăcut să joc la ruleta rusească cu nervii oamenilor așa cum, din păcate, s-a procedat de foarte multe ori”, a zis Bolojan.

Aceleași „metehne”

Revenind la tăierile zilei, Bolojan a spus că a găsit în cele 10 instituții „exact metehnele celor analizate in etapa I și II, structuri ineficiente în general”. A exemplificat cu cazul Filarmonicii unde a constatat exces de paznici – astfel, „din cinci posturi de pază vor fi desființate 4 posturi”, cei care sunt pompieri și patrulează din oră în oră pot foarte bine să facă și pază.

„Veți vedea că nu se va întâmpla nimic dacă nu sunt trei oameni la Filarmonică ci doar unul”, a zis Bolojan, precizând că situația se repetă și la Școala Hubic sau la Teatru.

El consideră că sunt structuri de personal supradimensionate la toate instituțiile și arată că reorganizarea a fost propusă de managerii în funcție, cu excepția Filarmonicii. S-a referit și la Centrul Județean pentru Cultura Tradițională, unde zice că a gasit 12 angajați și doar cinci specialiști. Aceștia cinci vor fi preluați la Școala Fr. Hubic, restul de posturi se desființează.

Concluzia sa: „instituțiile erau pulverizate. Orice instituție cu personalitate juridică are tendința de a angaja o secretară, o contabilă, un șofer”. Ca urmare, el consideră că o structură administrativă cum e cea de la Bibliotecă poate servi și pentru Familia și Varad.

Mai mult, Bolojan susține că a găsit „cheltuieli nejustificate, nu ilegale, ar nejustificate” – „umflarea cheltuielilor de personal, contracte de colaborare, contracte pe drepturi de autor sau pe PFA-uri. De ce mai ținem aceste contracte dacă tot e pandemie și nu avem evenimente?”, a întrebat retoric Bolojan.

Explicând cum s-a ajuns la noile scheme de personal, din care pică aproximativ 14% din angajați, Bolojan a spus că a invitat managerii, în urmă cu o lună, să analizeze instituțiile pe care le conduc și să propună eficientizări. De altfel, e de notorietate că președintele CJ a cerut, de fapt, tăieri de aproximativ 30% de la fiecare dintre manageri.

Tăieri de la DGASPC

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului e cea mai mare structră pe care o are CJ în subordine, cu 1.128 de posturi ocupate. Dintre aceștia, sunt 203 angajați sunt la aparatul propriu de pe Feldioarei. „Cu cât sunt mai puțini, ei nu se îngrijesc direct de bolnavi, deci cu atât mai puțini, cu atât mai bine cheltuiți banii”, consideră Bolojan. DGASPC mai plătește 365 asistenți maternali și 560 care lucrează în centre de copii sau de adulți. Beneficiarii sunt în număr de 550, dintre care 200 sunt copii.

Bolojan constată că „avem mai mulți angajați decât beneficiari” față de situația din privat, unde la 2 copii e un asistent adult. Ca atare, jumătate dintre posturile de conducere au fost trecute pe executiv. Astfel, se reduc 127 de posturi, din care 65 de posturi din aparatul central și 72 din centrele sociale.

În plen, proiectul refetor la DGASPC a trecut cu votul exclusiv al liberalilor. PSD-iștii l-au acuzat pe Bolojan că „nu livrați bihorenilor ce promiteți. La DGASPC, cu toate reducerile pe care le faceți, infiinațați o funcție de director și desfiintați coloana vertebrală a DGASPC”.

Teatrul și procentul etnic

La Muzeul Țării Crișurilor, din 128 de posturi ocupate, se va ajunge, după votul de marți, la 101. Conducerea a optat pentru reducerea uniformă de pe toată structura, câte unul sau două postruri de la fiecare compartiment. În ceea ce privește casele memoriale, pe care Bolojan le-a ironizat că au „un aflx foarte mare de oameni”, de „nu se putea circula în aceste zone”, a decis că va păstra pentru fiecare câte doi muzeografi dar va reduce postrurile de îngrijitori.

Activitatea celor două teatre – Regina Maria și Szigligeti, Bolojan a preferat să o judece în raport cu proporția etnică a populației – 80 – 20%. „În aceste condiții era anormal ca numărul de angajați de la Szigligeti să fie la fel de mare sau mai mare ca la Regina Maria. De aceea, coroborând cu ce se întâmplă, reducerea de la Szigligeti ar trebui să fie mai mare pentru că piața lor e de 2, 3 ori mai mică decât a Teatrului Regina Maria. Astfel, la Regina Maria din 143 de posturi ocupate, ramân 121, din care 12 cu jumătate de normă. La Szigligeti, din 145 de posturi, rămân 109, cin care șase cu jumătate de normă.

„Eu cred că la cele două structruri trebuie să pună un accent important pe partea de activ cu publicul atunci când se va putea, în sensul că trebuie să fie mai multe. La acest capitol, Teatrul Szigligeti s-a descurcat mai bine”, a admis Bolojan. În plen, UDMR a formulat obiecțiuni față de restructurarea teatrului maghiar iar PSD față de intervenția pe structura de la Regina Maria.

La Filarmonică, din 130 de posturi ocupate rămân 125, 38 cu jumătate de normă. Au fost discuții, zice Bolojan, pe păstrarea unui post de conducere, a cărui desființare a susținut-o personal. După votul de marți, Centrul Județean pentru Cultură Tradițională va fuziona cu Școala Francisc Hubic, școala va prelua personalul de specialitate. Dintr-un total de 48 de posturi pe care îl au cele două instituții, rămân 34 ocupate.

„Betonul primează și cultura nu contează…”

Cele mai aprinse discuții în plen au fost legate de transformarea revistelor Familia și Varad în servicii ale Bibliotecii Județene. Reperzentantul grupului UMDR a spus că acesta „nu va vota nicio restructurare și nicio reorganizare care va duce la disponibilizare” și a insistat că modificarea propusă pentru Varad „e o desființare pentru că își pierde personalitatea juridică”. „Am auzit de la cineva că betonul primează și cultura nu contează, sper să nu fie așa”.

„Azi avem o mostră de liberalism în care dvs faceți ce n-a făcut nici Imperiul Austro – Ungar. Revista Familia, fără personalitate juridică nu își păstrează statutul”, a reclamat și Felix Cosma, în numele PSDiștilor.

În replică, Bolojan a spus că „nu e vorba de desființarea revistelor, ci de degrevarea managementului acestora de sarcini administrative”, să se poată ocupa mai bine de partea editorială și de organizarea de evenimente. „Cred că Biblioteca poate rezolva aceste aspecte administrative, nu se va întâmpla nimic dacă vor funcționa în incinta Bibliotecii Județene. În afară de poeziile pe care le găsiți dvs cu rimă interesantă, trebuie să discutăm deschis situația în care ne aflăm”, a mai zis Bolojan, reiterând criza plăților din sistemul social.

În ceea ce privește activitatea Bibliotecii Județene, s-a decis deființarea a două filiale – Dacia și Băile Felix – precum și reducerea programului de lucru cu publicul la 8 ore pe zi. Cele trei entități reunite sub conducerea bibliotecii vor avea împreună 60 de angajați. Anterior aveau 69 Biblioteca, 9 Familia și 8 Varad.

Materialele au trecut de plen cu votul PNL-iștilor. A votat în rând cu colegii liberali și pesedistul Bujor Chirilă, la priectele referitoare la înglobarea Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale în Școala de Arte Francisc Hubic.

Traian Ștef a demisionat din funcția de redactor-șef de la „Familia”. „Toți par încremeniți, așteptând să fie înghițiți de balaur”