Cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, în data de 15 decembrie 2018, s-a dezvelit o placă memorială pe Școala din Bălnaca, comuna Șuncuiuș, în semn de omagiu și prețuire pentru cei trei reprezentanți ai satului la Marea Unire, din 1918: Vasile David, Petru Martin și Gavril Zah.
La eveniment au fost prezenți directorul general al Școlii Gimnaziale din comuna Șuncuiuș, Severus Lazău, și câțiva urmași ai participanților la Marea Unire, printre care și dr. Ana Martin, cercetător științific la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, care pe cheltuiala familiei sale a realizat placa comemorativă. Montarea acestei plăci a fost posibilă prin grija primarului din Șuncuiuș, Doru Gabor.
Urmașii prezenți la acest eveniment au punctat momentele emoționante din viața celor omagiați, destoinicia, curajul și personalitatea lor puternică. Vasile David făcea parte dintr-o familie înstărită din Bălnaca, lucru care i-a permis să vândă patru boi pentru a cumpăra clopotele pentru biserica ortodoxă din Bălnaca. În schimb, Gavril Zah a fost un om destoinic și a ocupat funcția de primar al satului. Petru Martin s-a născut în anul 1885 în satul Bălnaca. În anul 1909 s-a căsătorit cu Noje Mina și au avut patru copii: Ana (1914-2005), Alexandru ( 1919-1997), Vasile (1921-2007) și Maria (1923-2013). Avea 29 de ani când a fost încorporat în armata austro-ungară. În iunie 1914, când a fost asasinat, la Sarajevo, moștenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, Franz Ferdinand, de către sârbul Gavrilo Princip, Martin Petru se afla mobilizat la Sarajevo ca și combatant infanterist în armata austro-ungară. A făcut toți cei patru ani din Primul Război Mondial. A povestit urmașilor săi despre țările unde a luptat, respectiv: Galiția, Bosnia, Herțegovina, Serbia, etc. și despre atrocitățile și foamea îndurate. A fost rănit, urma glonțului a rămas vizibilă pe corpul său toată viața.
Imediat după război, Petru Martin a militat pentru drepturile românilor din Transilvania și pentru unirea Transilvaniei cu Romania. Și-a susținut convingerile, plecând pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia împreună cu câțiva consăteni din Bălnaca și Bratca. Administrația maghiară în frunte cu jandarmeria își exercitau încă, pe valea Crișului Repede, și după 1 decembrie 1918, drepturile de control asupra populației. Erau vizați românii cu convingeri patriotice și cei care participaseră la Alba Iulia. Au urmat câteva luni de zile de opresiune cruntă împortiva românilor, care, uneori se termina tragic. Petru Martin a trebuit să se ascundă în pădurea din Bălnaca Groși, în locul numit Ponoraș la două ore de mers pe jos, la distanță de sat. Bunica și fiica mai mare îi duceau de mâncare. A murit în anul 1975.
Nepoții și strănepoții le-au mulțumit înainașilor lor cu recunoștință și mândrie, pentru sacrificiul și gestul lor patriotic. Pe lângă placa omagială, memoria lor a fost cinstită de-a lungul anului prin diferite proiecte. Astfel, prin grija Asociației Urmașii Marii Uniri, pe siteul www.urmasiimariiuniri.ro este prezentată o incursiune în viața și activitatea lui Petru Martin, unul din cei trei delegați ai satului Bălnaca. De asemenea, portretul lui Martin se regăsește în expoziția ”Portretele Unirii”, care a fost itinerată în Piața Unirii, la Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu”, Liceul Teoretic ”Aurel Lazăr”, Colegiul Național ”Emanuil Gojdu”, Colegiul Naționa ”Mihai Eminescu”, în Cetatea Oradea, la Muzeul Țării Crișurilor, iar acum a poposit la Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai”. ”Despre Petru Martin s-a amintiti și la Bruxelles, în Parlamentul European, la 27 noiembrie, 2018, într-o manifestare de mare anvergură cu titlul Bihorenii la Marea Unire”, a declarat dr. Ana Martin.
De asemenea, în prima zi de Crăciun, personalitatea lui Petru Martin va fi prezentată și de către preotul satului Bălnaca, părintele Iacob Claudiu, la biserica din satul Bălnaca.
Citiți principiile noastre de moderare aici!