De cel puţin un an cei de la Muzeul Ţării Crişurilor căutau să achiziţioneze axolotl, veriga lipsă din terariile Vivariului. Doar că nu sunt uşor de găsit, după cum spune şi muzeograful Adrian Gagiu, cel care are în grijă animăluţele de la Vivariu.
Axolotl sau „peștele umblător mexican” este o specie care prezintă fenomenul de neotenie, animal care se reproduce fără a ajunge în stadiul de adult. Îşi păstrează trăsăturile larvare pe tot parcursul vieții sale adulte, asta însemnând că își păstrează înotătoarea dorsală asemănătoare cu mormolocul, care se întinde pe aproape toată lungimea corpului, și branhiile externe cu „pene”, care ies din spatele capului său. Axolotl face parte din grupul amfibienilor și trăiește în Mexic, în Lacul Xochimilco. Este cunoscut și cu numele de salamandra mexicană, monstrul de apă sau salamandra acvatică din Mexic.
Denumită după un zeu aztec, axolotl este o specie foarte interesantă care trăiește într-un habitat exclusiv acvatic. Are o durată lungă de viață, supraviețuind până la 15 ani cu o dietă de moluște, viermi, larve de insecte, crustacee și unii pești.
Obișnuit să fie un prădător de vârf în habitatul său, această specie a început să sufere din cauza introducerii peștilor mari în habitatul său. Amenințările naturale includ păsări prădătoare, cum ar fi stârcii. Are acuitatea vizuală slabă, respiră prin piele, branhii și plămâni. Speranța de viață la axolotl în condiții de captivitate este de aproximativ 12-20 de ani. Sunt considerați o specie pe cale de dispariție critică, scrie naționalgeographic.com.
[eadvert]
Donaţie pentru Muzeu
Ajutorul pentru achiziţionarea de axolotl a venit din partea colecţionarului Bogdan Biriş, prin proiectul educaţional „The Taranterra Project”, acelaşi care împreună cu colegul său, Andrei Lazăr, a adus la Vivariu pentru a fi prezentată publicului colecţia de tarantule, care poate fi şi acum vizitată.
După cum spune Bogdan Biriş, marea majoritate a animalelor exotice care există în hobby nu au un statut clar reglementat. Şi în colecţia de tarantule are o listă foarte restrânsă de păianjeni care necesită acte şi există posibilitatea de a le fi emise aceste acte. Există registrul CITES, (Conveţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie) la care încearcă să adere tot mai multe state. Şi axolotl-ii sunt o specie CITES, introduşi în registru mai ales pentru a se controla înmulţirea şi distribuţia lor în captivitate.
„Axolotl-ii pe care eu am reuşit să îi aduc la muzeu, datorită faptului că am o mulţime de conexiuni prin Taranterra în zona teraristicii, vin din Ungaria, din Szeged, de la un crescător care are documentaţia necesară şi are toate autorizaţiile să crească aceşti amfibieni. Dânsul îi creşte pentru export în vestul Europei şi sunt considerate unele dintre cele mai intresante şi mai frumoase animale de companie. Crescătorul mi-a spus că următoarea serie programată pentru vânzare o are pentru luna iulie, are rezervate 140 de exemplare deja dar estimează să aibă 160-180. Oferta este limitată pentru că are tot timpul comenzi. Eu am avut noroc, pentru că atunci când l-am căutat mai avea vreo 20 care încă nu fuseseră achiziţionaţi, şi aşa am reuşit să rezerv şase. Axolotl-ii sunt foarte interesanţi pentru o expoziţie ca cea de la Vivariu”, spune Bogdan Biriş.
Colecţionarul precizează că axolotl-ii au un nivel de îngrijire relativ scăzut faţă de alte animale acvatice. Temperatura optimă a apei este de 17-18 grade Celsius. Este un amfibian rezistent, care se adaptează bine în apă. În mod normal transportul lor trebuie restricţionat la maxim 24 de ore în apă neoxigenată. Bogdan Biriş a monitorizat atent transportul celor şase axolotl până când au fost predaţi cu bine muzeului.
Se regenerează
Axolotl-ii au o capacitate de regenerare extraordinară. Dacă nu îi este tăiat capul, amfibianul se poate regenera în întregime, într-o copie aproape fidelă, informează digi-animalworld. Această abilitate extraordinară include şi regenerarea a jumătate din creier, a tuturor membrelor si a trunchiului. Pentru a afla cum a evoluat axolotl cu o abilitate atât de surprinzătoare, Jeramiah Smith, profesor în cadrul Universitatii din Kentucky, şi echipa sa au studiat ADN-ul amfibianului. Studiul publicat în jurnalul Genome Research a detaliat ADN-ul axolotl, în speranţa că va putea duce la inovaţii în medicina regenerativă.
„Din fericire, spun eu, nu se găsesc de cumpărat ca şi hobby. În Europa am înţeles că sunt doar trei sau patru persoane care se ocupă cu creşterea lor, au acte şi îi pot comercializa. Toţi lucrează direct instituţional: muzee, grădini zoologice, acvarii, şi au o listă de aşteptare pentru livrare. Noi am reuşit prin Taranterra să îi aducem din Ungaria cu toată documentaţia necesară, animăluţele având un vraf de documente la achiziţie şi călătorie. Să sperăm că vor creşte, vor ajunge la maturitate şi îşi vor duce viaţa liniştiţi la Vivariu”, adaugă Bogdan Biriş.
Ca şi sumă, animăluţele nu au reprezentat un mare efort, spune colecţionarul, toţi cei şase axolotl costând 300-400 de lei, dar există un proces de achiziţie pe care muzeul trebuie să îl respecte. Presat de timp şi de crescătorul din Ungaria, Bogdan Biriş a hotârât să îi achiziţioneze el prin Taranterra şi apoi să îi doneze Muzeului Ţării Crişurilor. Din cauza faptului că pentru multe animale exotice nu se emit acte, Vivariul întâmpină dificultăţi în achiziţionarea de animale noi, explică colecţionarul.
„Pentru expoziţia Vivariului sunt extraordinari. Eu i-am monitorizat de când i-am adus, de patru săptămâni nu îmi vine să cred cât au crescut. Sunt trei albinoşi şi trei brun-verzui. Unii nu aveau câte un picior, le-a crescut înapoi. Sunt nişte animăluţe fascinante! Pentru elevi, pentru studenţi sunt minunaţi pentru studiu, sunt foarte interesanţi din punct de vedere ştiinţific. Copii trebuie să vină la Vivariu şi să înveţe să iubească animalele, să afle cât mai multe lucruri despre ele”, concluzionează Bogdan Biriş.
Dacă vizitaţi Vivariul, prețul biletelor este de 6 lei/persoană pentru adulți și de 3 lei/persoană pentru copiii de peste 4 ani, elevi, studenți și pensionari. Intrarea este gratuită pentru copiii de până la 4 ani, copiii din centrele de asistență socială, persoanele cu handicap. Programul este de marţi până duminică, între orele 10:00-17:00.
Trimite articolul
XȘi să mai spună Neomarxiștii că nu există Dumnezeu…
Montezooma nu aprecia muzeul, noroc cum chirimandjaro s-a opus în om minor.
Cât de comestibil este?
Sã populãm pe Criş.