Într-un cadru de poveste se înalţă, pe platoul Runcuri din Roşia, Zmeii artistei Angela Szabo. Ansamblul de lucrări monumentale de land art intitulat ”Dansul Zmeilor cu ochi de văzduh” reprezintă proiectul de master al artistei la Arte Plastice și Multimedia în cadrul Facultății de Arte, Universitatea din Oradea, coordonator științific Kante Meister. Pentru a-i arăta lumii, în weekendul din 23-25 iulie a organizat „o șezătoare de țesălat și hrănit zmei cu jăratec”.
[eadvert]
S-au adunat prieteni, colegi, profesori şi săteni pentru a-i admira lucrările monumentale la un eveniment care a făcut cinste Roşiei, după cum a mărturisit şi primarul comunei, Remus Florin Moţiu.
Vernisajul a început cu „Îmblânzirea Zmeilor”, un moment muzical cu violonista Andrada Ciupeiu, asistent universitar dr. la Facultatea de Arte-Departamentul de muzică – Universitatea din Oradea şi fiica sa, Maia Ciupeiu, elevă la Liceul de Arte din Oradea, unde studiază pianul.
„În cântecele noastre populare, de aici din zonă, este frumoasa strofă: Frunză verde hididiş/ Aruce-mă dracu-n Criş/ Şi pă mine după tine/ Dacă nu ţi-oi juca bine! Cam aşa mi-au spus şi mie Zmeii, că dacă nu joc după cum vor ei, nu va ieşi nimic. Rămâne la latitudinea dumneavoastră să apreciaţi dacă a ieşit sau nu a ieşit. Este vorba despre un proiect mare, cu lucrări monumentale. Am învăţat să fac land-art şi sunt tare mândră. Am avut foarte mare noroc şi ajutor cu profesorii de faţă, respectiv prof. univ. dr. Kante Maister, coordonator-ul proiectului, şi lector univ. dr. Anca Popescu. Le mulţumesc pentru susţinere”, a spus în deschiderea evenimentului Angela Szabo.
Prof. univ. dr. Kante Maister a mărturisit că este mândru de Angela.
„Ceea ce a reuşit să facă aici este o performanţă neobişnuită pentru că se duce spre zona experimentală, o zonă care se leagă de sculptură, de împletitură, de textile. Proiectul se leagă de o întrebare fundamentală: ce este arta şi ce vrem noi cu arta? Ceea ce vedeţi aici sunt aceşti zmei care se aşează într-un cuib într-un mod foarte organic, pentru că se leagă de această locuire. Rezultatul este unul foarte frumos pe care îl puteţi admira în aceste totemuri, aceşti zmei pe care ea i-a regăsit în cărţi la Romulus Vulcănescu, în tradiţiile din Roşia şi zestrea folclorică pe care o are zona Beiuşului şi care este fenomenală. O felicit şi sunt foarte fericit că am avut ocazia să mă întâlnesc cu ea”, a încheiat profesorul coordonator de proiect.
Cea care a convins-o pe Angela Szabo să intre la master, la două decenii distanţă de terminarea licenţei, a fost lector univ. dr. Anca Popescu.
„Pe Angela am cunoscut-o întâmplător, într-o tabără de creaţie, când a venit la recomandarea altui artist. A urmat o prietenie şi o colaborare frumoasă pentru că Angela este un om minunat. În primul rând este un artist până în măduva oaselor, are arta decorativă sub toate formele ei în sânge. Lucrările ei de pictură au ajuns din Japonia până în America, în Franţa, Germania, Spania şi prin alte colţuri ale Europei. Are un stil recongnoscibil. Cred că orice artist care a terminat Artele Decorative şi-ar fi dorit să se exprime aşa cum reuşeşte ea să o facă. Încet, încet am descoperit şi pe Angela – omul. La un moment dat, considerând eu că un artist, din câd în când e bine să se reîntoarcă la învăţătură, să se întoarcă între colegii lui, am reuşit să o conving pe Angela să vină la master, la Oradea, chiar dacă ea a terminat în 2001 Facultatea de Arte Plastice şi Decorative din Timişoara. Şi a zis: Da, de ce nu! Finalul masterului este ceea ce vedeţi aici, şi după cum mi-a povestit Angela, vor mai urma şi alţi Zmei”, a încheiat Anca Popescu.
A urmat apoi, în faţa Zmeilor, un joc de cătănie de la Roșia jucat de Ansamblul Codrenii Bihorului din Roșia, coordonator Daniela Gherlea. Prilej de întâlnire şi poveşti, evenimentul s-a prelungit la un pahar de vorbă, o porţie de virșli delicioși, în jurul focului, până seara, târziu.
De unde vin Zmeii?
„Dansul Zmeilor cu ochi de văzduh” este un proiect compus din cinci lucrări monumentale. Patru dintre acestea reprezentând zmei, sunt dispuse în cerc în jurul celei de a cincea lucrări care reprezintă un cuib.
„Ca și formă de exprimare artistică ansamblul de lucrări se încadrează în zona instalaționismului și a land art-ului dar fiecare lucrare în parte, prin tehnicile utilizate este distinctă și tinde să se încadreze în diferite zone experimentale ale artei moderne. Prin amplasarea sa în cadrul natural al Platoului Runcuri din Roșia, ansamblul de lucrări se dorește a fi o invitație a iubitorului de artă în natură și un manifest de tip eco art al cărui mesaj este acela că adevăratele valori și moștenirea noastră ancestrală sunt strâns legate de natură şi că nu le vom putea regăsi decât revenind la natură și reînvățând să conviețuim pașnic și simbiotic cu aceasta”, explică Angela Szabo în dizertaţia sa.
Lucările monumentale sunt realizate din nuiele de alun şi de salcie împletite, din fân, împodobite cu zurgălăi pentru a le face simţită prezenţa în bătaia vântului. Nartab (bătrân, scris invers), primul personaj, este ușor aplecat de spate dar cu capul întors spre văzduh și cu ochiul deschis, spune artista, şi sugerează legătura cu ancestralul, reconectarea la strămoși, la semnificație. Personajul Eram, care ia forma unui cal înaripat, este inspirat din junii satului, feciori tineri cu puteri supraomenești, asemeni Zmeilor. Naup este tot o înfățișare zoomorfă, numele lui reprezentând transcrierea inversă a cuvântului păun. Penele din coada păunului simbolizează calea spre paradis și ochii stelelor dar și atotștiința, spune Angela Szabo.
Amam, cel de al patrulea personaj a fost conceput diferit. El este o structură metalică circulară mai brută, asemenea unui desen rupestru paleolitic și este o reprezentare a șarpelui Uroborus.
„Uroborus simbolizează unitatea primordială, ciclul nesfârșit al timpului și al universului, reîntoarcerea la origini și renașterea. El are formă de cerc pentru a simboliza și hora ca element de mitologie românească arhaică și anume hora ielelor, ființe mitologice de origine dacică, slujitoare ale zeiței pădurii Bendis. Amam crează legătura dintre celelalte personaje și le întregește. Toate personajele au rolul lor bine stabilit în timp și spațiu. Amam sau mama dătătoare de viață închide acest ciclu de naștere – inițiere – zbor – întoarcerea la cuib – moartea și renașterea. Cele patru entități sculpturale asemeni unor zmei uriași stau la aceași distanță de cuibul care se află central”, spune artista care măruriseşte că personajele din cadrul acestui proiect inspirat de loc şi de locuire au apărut în urma unei dorințe de a readuce o parte din lumea nevăzută, de a da o formă unor personaje magice, de a le plămădi, a le explora caracteristicile și conexiunea dintre ele.
Citiți principiile noastre de moderare aici!