BIHON

BIHON

  • Home
  • Ştiri
    • Ştirile judeţului Bihor
    • Comentariul zilei
    • Stiri inter(naţionale)
    • Celebritati/Lifestyle
  • Video
  • Meteo
  • Sport
    • FC Bihor
    • CSM Oradea
    • Sport Local
    • Stiri Sportive
  • Mica publicitate
    • Imobiliare
    • Angajari
    • Prestări servicii
    • Auto-Moto
    • Pierderi, Citaţii
    • Diverse – Vânzări/Cumpărări
  • Angajări
  • Compania de Apă
  • Întreruperi energie
  • Anunturi de interes public
    • Anunțuri Mediu, Ape
    • Licitatii
    • Convocator
Select Page
  • Home
  • Ştiri
    • Ştirile judeţului Bihor
    • Comentariul zilei
    • Stiri inter(naţionale)
    • Celebritati/Lifestyle
  • Video
  • Meteo
  • Sport
    • FC Bihor
    • CSM Oradea
    • Sport Local
    • Stiri Sportive
  • Mica publicitate
    • Imobiliare
    • Angajari
    • Prestări servicii
    • Auto-Moto
    • Pierderi, Citaţii
    • Diverse – Vânzări/Cumpărări
  • Angajări
  • Compania de Apă
  • Întreruperi energie
  • Anunturi de interes public
    • Anunțuri Mediu, Ape
    • Licitatii
    • Convocator
APLICAȚII
MOBILE
AndroidDescarcă aplicația BIHON iOSDescarcă aplicația BIHON
BIHON
BIHON Ştirile judeţului Bihor
Șantierul din Centrul Civic, „parc arheologic” cu durată foarte limitată

Șantierul din Centrul Civic, „parc arheologic” cu durată foarte limitată

De Cristina Ghilea
la 18 May 2021 16:05
27 Comentarii

Șantierul din Centrul Civic, „parc arheologic” cu durată foarte limitată

18 May 2021 16:05
În spațiul aproximativ înghesuit între cetate, catedrală, blocuri și șosea, istoria iese la iveală de o manieră surprinzătoare chiar și pentru specialiști. După inventariere, descoperirile vor fi îngropate, pentru conservare in situu.
Scris de Cristina Ghilea - În spațiul aproximativ înghesuit între cetate, catedrală, blocuri și șosea, istoria iese la iveală de o manieră surprinzătoare chiar și pentru specialiști. După inventariere, descoperirile vor fi îngropate, pentru conservare in situu.

Trimite articolul

X

Săpăturile din Centrul Civic, pornite strict pentru amenajarea parcării subterane, s-au transformat în șantier arheologic în toată regula. Excavatoarele masive au părăsit amplasamentul pentru a face loc muncitorilor cu lopata, mătura și șpaclul. Pe terenul în formă de U din jurul catedralei ortodoxe, istoria iese la lumina zilei de azi, bifând, prin fiecare fragment de zid, ceramică sau os uman, informații cunoscute, până acum, doar din documentele seci ale diverselor epoci.
Săpăturile arheologice durează deja de două luni și, conform celor mai optimiste așteptări, s-ar putea încheia peste o lună.

[eadvert]

FOTO: Șantier Centrul Civic Oradea 18.05.2021

Istoria, în straturi

La fața locului, grupurile de muncitori sunt coordonate de mai mulți arheologi, de la Muzeul Țării Crișurilor și de la Muzeul Orașului Oradea. Istoric și arheolog, Doru Marta, spune că „realitățile arheologice sunt relativ complexe. Pe de o parte sunt descoperirile care țin de vechiul orizont medieval, care a fost, din păcate, distrus aproape complet de construcții de secol VIII, construcții moderne de secol XX, mai exact cartierul de case care exista aici și de construcțiile din a doua jumătate a secolului XX și cele din secolul XXI”. Mai sunt apoi, descoperiri care țin de fortificațiile construite, mai recent, pe vremea Habsburgilor, cu liniile lor disciplinat drepte și pereții de cărămidă, cu o netezime și corectitudine păstrate intacte, în multe locuri. E surprinzător chiar și pentru specialiști că o zonă centrală a orașului, răvășită de episoade de edificare și decădere repetate, a păstrat atât de fidel și de ușor de identificat, rămășițe ale unor construcții vechi, chiar și de secol XII.

Târgul de Vineri

Astfel, din punctul de vedere al descoperirilor medievale, cele mai timpurii, sunt de secole XII, XIII. E posibil ca o parte din ceramica descoperită să fie mai veche, spune arheologul, dar asta rămâne să fie confirmat sau nu de cercetările ulterioare.
„Sunt locuințe semiadâncite, gropi de provizii, care aparțin Târgului de Vineri. Era o așezare, un târg, care exista în fața cetății medievale. Nu vorbim, în acea perioadă, de cetatea bastionară care se vede azi, ci o construcție aflată la 70, 80 de metri mai spre est, delimitată de târg prin șanțul cu apă. Locuințele, bordeele, chiar și o ghețărie pe care am găsit-o, sunt încropeli destul de simple dar cu material destul de bogat care ajută mult la datarea în perioada respectivă: ceramică decorată cu linii vălurite, cu unghia, căldări de lut, toate sunt tipice pentru această perioadă”, explică arheologul Marta.

Un alt orizont, tot al Târgului de Vineri, ulterior primului, constă din locuințe de mari dimensiuni, ridicate din piatră. „A fost probabil o locuință de negustor, suprafața o vom vedea după ridicările topografice dar are undeva la 20 de metri lungime și 7 sau 8 metri lățime, e făcută din zid masiv de piatră fasonată. E o locuință cu pivniță boltită care, cu siguranță a costat niște bani. Nu fitecine și-a permis să ridice așa ceva. Acestea sunt ceva mai târzii, secolele XV până spre XVII”, spune specialistul. Casa e situată în imediata apropiere a contraescarpei, chiar în linie cu catedrala. „Toate acestea țin de Regatul Maghiar și de aceste zone de limită, care aparțineau când Ungariei, când Transilvaniei. Materialele arheologice găsite nu sunt foarte multe, zona a fost complet bulversată inclusiv din vechime”, spune specialistul, încadrând zona în istorie.

Biserica Sfântului Spirit

„În altă ordine de idei, tot de Evul Mediu ține Biserica Sfântului Spirit, ale cărei rămășițe, ziduri, extrem de deteriorate, le-am scos în ultimele săptămâni. La rândul ei, se pare că și aceasta a avut mai multe faze. Încercăm să scoatem cât mai mult din ea, cu câți muncitori avem avansul se va vedea repede. Legat de această biserică, sunt orizonturi de schelete înmormântate tipic, în jurul bisericilor. Am găsit schelete individuale, întregi, în morminte singulare dar am găsit și zone cu morminte răvășite de construcțiile ulterioare”, relatează Doru Marta.

Ca regulă, târgurile medievale erau așezări foarte adunate. „Stampele medievale târzii, de la 1598, spre exemplu binecunoscuta imagine cu stampa lui Houfnagel, arată că în jurul cetății medievale era acest Târg de Vineri, exact în parte de vest, unde l-am și găsit. Probabil continuă undeva și sub Piața Emanuil Gojdu și undeva și în partea de est a Parcului 1 Decembrie”, apreciază arheologul.

El apreciază că erau locuințe mici, înghesuite, după cum era viața în târg, foarte „condensată”, astfel încât să se încadreze în perimetrul apărat cu șanțuri de protecție umplute cu apă.
Ulterior, sub turci, zona era iarăși, foarte populată și de interes comercial grație unuia dintre cele mai populare târguri ale vremii. „Faimosul călător Evlia Celebi spune, la un moment dat, că veneau aici din toate părțile, dinspre Occident, dinspre Orient, cu marfă de tot felul, iar ziua cea mai mare de târg din an era la 40 de zile după ziua în care ghiaurii își vopseau ouăle”, relatează Marta.

Arheologul spune că există „un relativ hiatus între marfa de secol XVI – XVII, chiar și cea mai târzie”. „Când vin austriecii, după 1692, începe un proces de refacere. Pentru o perioadă destul de scurtă, 20 – 30 de ani, cetatea aceasta le apărea austriecilor ca o cetate de graniță a imperiului. Ei vor să transforme cetatea bastionară ridicată în urmă cu 150 de ani înainte, într-o cetate de tip „vauban” – e un stil de fortificație, ultimul răcnet în moda de construcție a unei cetăți. Cetatea de la Alba Iulia e în acest stil. Asta presupune existența mai multor linii de apărare – ziduri fortificate, fiecare linie cu șanțurile proprii de apă de protecție. E ceva aproape inexpungnabil. La Alba Iulia, austriecii fac o demonstrație de forță, aceea era capitala Ardealului iar construcție e cumva ostentativă, ca să spunem așa. Oradea, după puțin timp, devine o cetate de interior, pentru că austriecii merg spre sud, iar Aradul, Timișoara, Belgradul. Abandonează, deci, proiectul transformării, mai ales că era foarte scump. Înainte de asta, ridică ravelinele, un fel de șicane. Cum e contraescarpa, în fața ei construiesc niște structuri în forma unui V mare la mijloc cu două formațiuni în formă de V, mai mici, de o parte și de alta”, explică arheologul.

Zidurile ravelinului ies din pământ în zona blocului cu agenția CEC, respectiv undeva în capătul opus al șantierului, acolo unde se termină ultimele rămășițe ale zidului contraescarpei iar vîrful fortificației e undeva în dreapta catedralei. Cu siguranță, excavațiile pentru fundațiile acesteia au intersectat și demolat traseul fortificației suplimentare a cetății.

Specialiștii cunosc despre un ordin emis, la un moment dat, de căpitanii cetății, o interdicție dată locuitorilor din zonă de a construi în apropierea contraescarpa cetății iar ce s-a construit, să fie demolat. „Până nu am găsit aceste clădiri enorme, cum e cea cu ziduri groase din piatră, nu îți dai seama din ce cauză s-a dat ordinul de demolare de către comandații cetății”, spune Marta. Văzând așa ceva, el consideră că sunt clare rațiunile defensive – aglomerarea de ziduri lângă liniile de apărare cu apă puteau servi ca „scări” în cazul unor invazii:

„știam de existența ordinelor, dar nu înțelegeam la ce bun, până acum nu a văzut nimeni aceste construcții. E prima dată când putem înțelege de ce”.
Ulterior, relatează expertul, totul cade într-un fel de paragină, cetatea devine o simplă garnizoană. Zona dintre ravelinul central și cele două secundare devine efectiv o groapă de gunoi pentru orașul care creștea în jurul cetății. „Noi, când am săpat, încă mirosea după 250 de ani. Era o duhoare de-ți muta nasul”, spune el.

Ce va urma…

Oricât de fascinante, oricât pot aprinde imaginația, relicvele descoperite pe amplasamentul parcării vor avea soarta care le-a fost rezervată la începutul lucrării – vor fi îngropate la loc, sub o placă de beton, care va servi ca podea parcării subterane pe care o face Primăria în jurul catedralei. Descoperirile sunt situate sub nivelul cel mai de jos al parcării.
„După înregistrare și documentare, scheletele se adună și se îngroapă la loc, în cel mai adânc punct al șantierului. Ce urmează, la final, este că desenăm, să fotografiem totul și să facem raportul final al lucrării arheologice. Totul vine acoperit și conservat in situu”, spune arheologul.

Arhitectul parcării, Pafka Ernest, va încerca să pună în valoare descoperirile îngropate sub parcare, marcând traseele zidurilor, de exemplu, la nivelul pieței pietonale care va încadra catedrala. Șanse minime, totuși, că aceste amenajări, oricât de măiastre, ar putea trezi emoția sau incitarea pe care o stârnește, de regulă, contactul direct cu martorii istoriei locului.

Trimite articolul

X
Taguri:
descoperiri arheologice ,
lucrari ,
oradea ,
santier Centrul Civic
27 Comentarii

Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici!

  1. Iancu says:
    May 18, 2021 at 4:21 pm

    Nimic nu poate opri avantul betonatorului….nu si-ar pune oare stramosii lui intr-o groapa comuna betonata, sub vreo parcare sau eventual sub noul tunel rutier Magheru -Nufaru??

    Reply
    • adi says:
      May 18, 2021 at 6:45 pm

      Tot farmecul vechiului oras e distrus, si va ramane un mare cacat in urma. Nici macar comunistii nu si-au batut joc de centrul orasului, dar Bolovanul continua el ce n-au reusit comunistii, plus ultimile case ramase prin oras de abia asteapta sa le demoleze. Se vede ca ta-su era cu demolarile si blocurile pe vremea lui Ceausescu.

      Reply
      • Jordan Peterson says:
        May 18, 2021 at 8:55 pm

        De ce îți răspunzi singur la comentariu?

        Sunt sigur ca exista și alții cu IQ de lubenita care gândesc similar și poate primeai un reply sincer

        Reply
        • Papi says:
          May 18, 2021 at 10:46 pm

          Jordan Maimuta, oras distrus de niste tarani nebuni si corupti.
          Acuma vor sa distruga ce a mai ramas.
          Mutam la Cluj. Basta cu nebunia asta, acole e cultura, oras civilizat, sport, fotbal de Liga 1, Liga 2 si Liga 3 si de astazi si Champions League.
          Tu vorbesti despre IQ de lubenita?

          Reply
          • Adi says:
            May 19, 2021 at 11:37 am

            Oradea va fi orasul ca stai acasa si lucru. In rest se desfiinteaza totul
            Nu ne trebuie decat beton. Normal ca mergem in Cluj. Ii lasam pe astia cu IQ mare aici. Prostii stau in Cluj.

  2. adi says:
    May 18, 2021 at 4:21 pm

    Vreau sa vad cum vor face pasajele subterane din Civic, ca au 2 ani la dispozitie, altfel trebuie sa returneze banii europeni, pun pariu ca cel putin 6luni 1 an ii va tine in loc lucrarile arheologice. Dar in fond care e problema ca se returneaza banii europeni? Firmele de casa isi primesc banii, ei isi primesc banii in buzunar, iar din banii nostrii se vor inapoia, se mai cresc taxele la guni, cimitir, impozitele, gigacaloria, etc. Betonul si banii sa curga. Iar ce rost au acele SANTURI ca nu sunt tunele, din moment ce nu sunt acoperite tot nu ai un platou deasupra sa-l poti exploata? Parcarea subterana din zona e cu un nivel, deci tot atatea locuri cat erau si inainte numai ca dispar cateva sute de locuri de pe platou care va fi desfiintat, alta zona care fa fi catastrofala cu parcarea in zona.

    Reply
  3. vasi says:
    May 18, 2021 at 4:50 pm

    Eu nu inteleg rostul acestei parcari, sus erau vreo 200 locuri de parcare si acum le muti in subteran unde vor fi tot 200 locuri, cu cateva zeci de milioane de lei cost? Care e logica( in afara sa bagi banii in firmele lor de casa), eu nu inteleg cum se pot gandi asa, plus ca parcarea de pe platou dispare, deci parcarea va fi sufocata de masinile localnicilor din zona. Nici vorba de park and ride, la 8km de la intrarea in oras dinspre Cluj, si la 4 km dinspre Felix.

    Reply
    • Trecutu says:
      May 18, 2021 at 4:59 pm

      Distrugerea trecutului. Ce nu intelegi?

      Reply
    • cititor says:
      May 19, 2021 at 7:21 am

      fiindca se vrea trecuta masiniile in subteran cu pasaje, n-au cum sa mearga oamenii cu masiniile lor la pararea acea langa Catedrala si asa au ramas cu cei de la Catedrala ca fac o parcare dedicata in subsol, cum au facut pe banii oradeniilor si din bani UE o parcare dedicata pt Crisul Center… Si n-au putut altcumva sa denumeasca lucrarea sa nu fie scandal si au denumit ca “parcare P+R”, dar si ei au zis ca nu neaparat v-a fi pentru cei care fac naveta, ca in zona v-a fi oricum desfintata muult mai multe locuri de parcare, deci in final suntem in minus oricum nu in plus cu parcarea asta. E o compromis ca in weekend cei care merg la biserica + turistii care vor sa mearga la cetate sa aiba loc de parcare, restul e vrajeala, cum si restul lucrariilor in zona, cu toate circulatia pusa in pasaje, ca asa rezolvam aglomeratie ca punem totul in subteran, nu o sa vada nimeni ce aglomeratie e, ca e prost gandita pasajele, cu foarte putine posibilitati de iesire, poti sa mergi numai inainte, restul oameniilor sa descurca cum vor la sensuri giratorii, semafoare altundeva…
      Cum si pe centura au facut 2 pasaje peste drumuri europene peste sensuri giratorii si au rezolvat aglomeratia pe centura, dar cine vrea sa iese prin sensul aceea sta tot asa in aglomeratie din ambele sensuri ca si pana acuma, ca a fost tare greu de facut un pasaj cu bretere cum e pasajul langa statia de tramvai de la Pod CFR

      Reply
  4. drop says:
    May 18, 2021 at 4:54 pm

    Bolojan ar trebui sa rada din temelii tot ce a ramas vechi si ce considera oradenii istoria orasului. Apoi construit altul asa cum vrea Bolojan

    Reply
    • fmm says:
      May 18, 2021 at 6:10 pm

      cand esti impostor esti sbsolut cretin.

      Reply
    • drop the troll says:
      May 21, 2021 at 9:03 am

      Încă nu te-ai înnecat de atâta rahat ce ai lins? Vezi că s-a beșit și tu stai în fața calculatorului, în loc să fi prezent să îi miroși și lauzi marea realizare ad-hoc?!?

      Reply
  5. cornel says:
    May 18, 2021 at 4:59 pm

    Atatia bani bagati in cetate, in renovare dar totul e degeaba, in fiecare ora din zi, e pustie, inauntru e pustiu, orice afacere inseamna faliment, santurile cetatii sunt pustii. Nu exista oameni profesionisti care sa o puna in valoare, sa reuseasca sa atraga, cam pustiu e si noul centru, Pasajul Vulturu Negru e mort, in afara de baruri nu merge nimic in centru, cum ai scos masinile din zona ai falimentat zona.

    Reply
    • drxp says:
      May 18, 2021 at 6:12 pm

      iesi in weekend la plimbare. acum ca s-au ridicat unele restrictii, o sa vezi cat e de plin si de animat. vulturul negru e pustiu. si cetatea e pustie, dar la cetate e buna si linistea.

      Reply
      • cornel says:
        May 18, 2021 at 6:31 pm

        Bravo animat in week end. Pana acum era forfota si aglomerat in fiecare zi, acum toate s-au inchis in centru au ramas terasele. Nu cred ca ti-ai putea face o afacere in zona. Orice zona in care au fost alungate masinile a devenit moarta. Nu tine sa ne schimbam sa mergem pe jos sau cu bicicleta. Asta e in sange, e sangele latin din sud, nicioadata nu vom fi ca nordicii, nici o tara din sud nu vrea sa devina ca nordicii. Noi trebuie sa facem lucrurile dupa specificul nostru. Dar nici o problema ca distrugem viata de noapte, cultura, tu inca crezi si speri ca betonul aduce oameni sa se stabileasca aici, sa faca afaceri. Gresesti dropule, pt distractie, nivel de trai decent si afaceri oamenii merg in Cluj, in oradea vii asa in vizita sau de esti pensionar. Saracia se vede peste tot in oras, aeroportul e cel mai graitor indicator, urmeaza afaceriel, universitatea e prastie, in Lotus de ex e plin, plin de cei care stau 3 ore la un suc, si se plimba iar care au magazine se plang ca nu vand, Pizza Hut a plecat din oras. Alt indicator e taxiul, un taxi in Cluj sau Timisoara cu toate ca sunt de 3 ori mai multi per cap de locuitor incaseaza dublu ca la noi, deci iti dai seama ce agitat e orasul. Nu are rost sa-ti mai explic ca pe tine betonul te multumeste si atat.

        Reply
        • drxp says:
          May 18, 2021 at 11:06 pm

          cred ca ai dreptate per total, dar cand sa fi fost oradea in apogeu? ce vrem de la oras? exista o singura reteta de urmat si n-o face?

          Reply
          • Cornel says:
            May 19, 2021 at 6:12 am

            Singura reteta ce o urmeaza e cat mai mult beton. Desfiintam totul cultura, sport, wc, evenimente, inchidem licee, taiem bani de oriunde,apoi marim taxele si iar pompam beton. Cate miliarde bagate doar in beton care nu produc nici un ban. E foarte buna directia, e doar una, altceva nu mai exista si tot mai tare se avanta in directia asta.

          • drxp says:
            May 19, 2021 at 9:19 am

            nu esti de acord ca oradea se bucura de o imagine buna si de dezvoltare in ultimii ani? ma indoiesc ca din cauza lucrurilor negative pe care le-ai enumerat (unele pe buna dreptate dar exagerezi). dar n-o fi alte avantaje care inclina balanta in mod favorabil?

          • Cornel says:
            May 19, 2021 at 11:45 am

            Si cu ce ma aleg cu imaginea. Afacerea nu mai merge e tot mai saraca lumea, eu nu fac bani cu turistii deloc. Nici nu simtim banii turistilor. Lumea in oras nu mai are bani. Ce fac eu cu imaginea???? Nu mai e populatie activa

          • drxp says:
            May 19, 2021 at 2:27 pm

            nicaieri nu umbla cainii cu covrigi in coada iar sarac poti fi si in cluj. exista lume activa si in oradea, poate nu cunoastem noi oamenii potriviti. una peste alta, lucrul pe care vreau sa-l subliniez este ca daca un oras nu e de nota 10, dar e de nota 7, ce rost are sa-l hulesti si sa insisti ca e repetent de nota 2? la ce ajuta exagerarile astea? denota frustrare si trage orasul in jos. daca ar zice lumea de tine ca esti criminal te-ar ajuta sa iti gasesti un job si o femeie? dar daca ar exagera lumea in sus, spunand ca esti dintre cei mai buni din domeniu? cu siguranta ti-ar prinde bine pe viitor. lumea vrea sa investeasca/sa ramana intr-un oras cu imagine buna. noi, fiecare in parte putem ajuta sau putem incurca. parerea mea.

  6. pnl_aripa_lacoma says:
    May 18, 2021 at 7:42 pm

    Cand locul de veci nu e loc de veci ci e loc de parcare.
    Cand a ras un cimitir intreg (olosig) batandu-si joc de oseminte ce mai conteaza cateva cadavre.
    Banii sa curga.
    O sa plateasca dincolo pentru tot.

    Reply
    • xxxxxxx says:
      May 18, 2021 at 9:38 pm

      Hm, simt un pic de invidie aici? Bolojan are pana acum locul asigurat in rai si te roade un pic? Cred ca unii din voi trebuie sa plecati cativa ani din oras si sa reveniti sa vi se ridice urdorile de pe ochi.

      Reply
      • yyyyy says:
        May 18, 2021 at 10:04 pm

        Cand distrugi locuri de veci si pangaresti sute de morminte nu ai ce sa cauti in rai. Asta poti sa ti-o notezi undeva sa nu o uiti.
        Invidie? lol

        Reply
      • yyy says:
        May 19, 2021 at 12:16 am

        La Cluj, unde e cultura si sport. Mersi.

        Reply
      • Adi says:
        May 19, 2021 at 11:48 am

        O sa mergem in Cluj ca sunt wc uri , evenimente, sport, fotbal, viata de noapte fara manelisti ca aici, salarii mari, civilizatie. Ramai tu aici

        Reply
  7. Parcstafia says:
    May 18, 2021 at 9:04 pm

    Unde parcau carele? Unde parcau carele trebuie sã fie fãrã schelete.

    Reply
  8. Roman pana la moarte says:
    May 20, 2021 at 1:21 am

    Mi se pare mie sau catedrala aia a fost facuta pe zidurile vechii cetati???? Din cate se vede in poze se pare ca acolo exista un zid in continuare care merge pe sub catedrala……interesant….se pare ca BOR nu au nici o treaba cu istoria si mortii….cel mai probabil au ascuns asta!

    Reply
  9. powered by Surfing Waves

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    GALERIE FOTO
    Peste 300 de concurenți au luat parte la ediția a treia a concursului internațional Budureasa Mountain Running
    Pe lângă alergătorii români, la start s-au aflat șase atleți din Kenya (trei fete și trei băieți), care s-au aflat printre protagoniștii competiției și au acaparat numeroase locuri pe podium.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Casa de Cultură a Sindicatelor reintră, din nou, în patrimoniul public al municipiului Oradea
    Consilierii locali au adoptat în ședința ordinară din 29 mai o hotărâre prin care se atestă, din nou, apartenența la domeniul public al municipiului Oradea a imobilului situat pe strada Piața 1 Decembrie nr. 18, cunoscut drept Casa de Cultură a Sindicatelor.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Autobuzele electrice din China sunt în drum spre Oradea și vor intra în circulație cel mai târziu în luna august
    Cu prilejul conferinței de presă susținută la finalizarea proiectului stației geotermale Nufărul 1, în contextul accesării fondurilor europene, primarul Florin Birta a prezentat proiectele privind modernizarea infrastructurii de transport public și mobilitate urbană, prin care se urmărește atât fluidizarea traficului, cât și reducerea emisiilor de carbon.

    BIHON CAO

    Anunț Compania de Apă Oradea

    BIHON CAO

    Anunț Compania de Apă Oradea

    BIHON CAO

    Anunț Compania de Apă Oradea

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    De trei ori mai multe solicitări decât fonduri disponibile. Doar o treime din suma cerută a fost aprobată
    Municipiul Oradea continuă să sprijine inițiativele societății civile prin alocarea a 500.000 de lei din bugetul local pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor nonprofit de interes local.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Consilierii locali orădeni au aprobat majorarea contribuției municipale pentru „Parcul de Specializare Inteligentă 2 Oradea”
    În ședința din 29 mai, Consiliul Local Oradea a aprobat modificarea referitoare la contribuția proprie a municipiului în proiectul „Înființare Parc de Specializare Inteligentă 2 Oradea”.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Mircea Mălan a fost învestit oficial în funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor
    Într-un cadru solemn și în prezența autorităților locale, județene, parlamentarilor dar și a episcopilor ortodox, greco- catolic și romano- catolic, reprezentanților cultelor neoprotestante, Mircea Mălan a fost învestit oficial în funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor.
    • Bihon.ro
      • Folosinta Cookie-urilor
      • Termeni si conditii de utilizare
      • Politica de confidentialitate
      • Redactia
      • Regulament postare și moderare comentarii

    Bihor Online

    ISSN 3008-234X

    ISSN-L 3008-234X

    Bihon.ro logoPentru noi, confidențialitatea Dvs. este importantă

    Noi și partenerii noștri utilizăm tehnologii, cum ar fi modulele cookie, și vă procesăm datele cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie, pentru a personaliza anunțurile publicitare și conținutul în funcție de interesele dvs., pentru a măsura eficiența anunțurilor și a conținutului și pentru a obține informații despre publicul care a văzut anunțurile și conținutul. Faceți clic mai jos pentru a vă da consimțământul privind utilizarea acestei tehnologii și procesarea datelor dvs. cu caracter personal în aceste scopuri. Vă puteți răzgândi și puteți schimba opțiunile în orice moment, revenind la acest site.