Alina Popa (fostă Gâdoiu) a postat pe blogul personal o scrisoare de ripostă „pentru un sistem învechit, pentru un sistem de stat care funcționează cu scârțâituri, cu multe-multe lacune, cu multe probleme și cu foarte multe bug-uri care nu par a se remedia prea curând”.
[eadvert]
Aceasta crede că tatăl său, decedat la 21 august 2022, ar fi trăit și astăzi dacă ar fi fost mai bine tratat de medicii orădeni. Ea susține că rândurile publicate au fost transmise și conducerii Spitalului, care, potrivit ei, nu i-a răspuns încă la întrebările trimise.
Redăm în continuare textul publicat de Alina Popa.
„Tata a plecat în lumea celor drepți la data de 21.08.2022 la Spitalul Județean din Oradea, secția ATI. Tata nu a fost un om oarecare, a fost un inginer electronist apreciat de comunitatea locală, care cu două zile înainte de a ne părăsi, încă lucra. Nu a prins nicio zi de pensie, a cotizat la sistemul de stat atația ani și merita încă să traiască și să fie mai bine tratat. (…)
Tata a fost internat de urgență, adus cu ambulanța în zorii zilei de 21 august 2022, în jurul orei 07:00.
La ora 09:30, când am sunat prima dată la urgențe, nu am primit nicio informare privind starea lui de sănătate.
Două ore mai târziu m-am deplasat la secția de primiri Urgențe din cadrul Spitalului, pentru a afla informații despre tatăl meu. Mai exact, la ora 11:00 am întrebat despre tatăl meu în zona de recepție. Mi s-a zis că voi primi informații în scurt timp.
După jumătate de oră de așteptare, am revenit la recepție pentru a afla un răspuns. Doamna de acolo mi-a spus că nu știe nimic, însă o altă doamnă îmi transmite că tatăl meu este în zona de resuscitare, că nu e bine deloc. Nu știu cum vi se pare dumneavoastră, dar mie mi se pare halucinant să nu știu această informație decât la trei ore după internare, după telefoane și întrebări pe la Urgențe. Mi se pare inadmisibil așa ceva. Să fie grav și noi să nu știm nimic despre asta! O mare rușine, păcat că ne lăudăm cu un spital așa-zis performant.
Transferat pe ATI
După încă câteva minute, apare un medic rezident, care mă informează despre starea de sănătate a tatei și faptul că a fost transferat la secția de ATI. Tot atunci mi se spune că nu îl pot vizita decât în zilele de marți și joi. La fel, o aberație fără cuvinte! Adică, el să fie foarte grav și noi, ca familie, să nu îl putem vedea și nici să nu îi putem lăsa niciun lucru personal!
Mai târziu, în jurul orei 14:00, sun la secția de ATI și mi se spune că doar după ora 18:00 pot primi informații. Aberația nr. 3! Astfel că mi-am sunat prietenii doctori, pentru ca ei să afle informații despre tatăl meu, ceea ce la fel mi se pare încă o aberație! Vorbim deja de aberații peste aberații și nicio rezolvare concretă! Mai apoi să aflu primele informații, ca la ora 16:00 să ne sune domnul doctor Cristian Buștea, pentru a ne informa că tata este foarte grav bolnav și că necesită o operație de urgență. Cum se poate așa ceva ? Cum vi se pare asta?
Ne-am deplasat la spital și interesant a fost că am putut merge pe zona de ATI pentru a aștepta veștile despre tatăl meu.
Am avut parte de o singură surpriză plăcută, când doctorul Buștea a avut amabilitatea de a vorbi cu noi și de a discuta despre toate intervențiile avute în timpul operației și un status concret al situației tatălui meu. Cu această ocazie, reiterez mesajul meu cu multe mulțumiri domnului doctor Buștea pentru profesionalism și strădania de a-l salva pe tata și pentru explicațiile ce ni le-a dat.
L-am vizitat apoi pe TATA în jurul orei 18:30, atât mama, cât eu și fratele meu. Am plecat din spital în jurul orei 19:00, iar la ora 21:00 am aflam că TATA nu mai e.
Eu nu înțeleg nici acum ce s-a întâmplat cu TATA între orele 19:00 și 21:00, când a decedat”, a scris Alina.
Aceasta acuză atitudinea personalului de la recepția UPU, dar și a unor cadre medicale.
„Atitudinea doamnelor de la recepție, telefonic, lasă mult de dorit. Doamne plictisite, fără pic de empatie, care nu spun la telefon «Alo, bună ziua, Spitalul Județean de Urgență Oradea», ci doar scârbite un «Alo». Cu o așa atitudine nu ajungem nicăieri. Pot fi dotările cele mai bune, dacă oamenii nu au pic de empatie. Atitudinea unor cadre medicale de asemenea lasă mult de dorit. Dacă vii la lucru și ești plictisit și scârbit, mai ales că lucrezi cu pacienți, unii foarte grav bolnavi, atunci mai bine stai acasă sau nu mai fă Medicină. Empatia nu se învață, se simte. Informarea familiei trebuie făcută la timp și nu în ultima clipă, de aceea au datele de contact ale familiei. Aflarea de informații despre starea pacientului nu ar trebui să fie limitată de anumite ore, ci să fie disponibilă la orice oră, dacă oricum accesul în clădire este limitat. Acum am rămas fără GOD-ul meu de pe Pământ și aștept răspunsuri, care poate mă vor liniști și voi înțelege cum au fost de fapt lucrurile”, a mai scris ea.
A ajuns prea târziu
În replică, dr. Gheorghe Carp, directorul Spitalului Clinic Județean din Oradea, spune că pacientul ar fi trebuit să ajungă la spital mai repede, însă a ales să aștepte până ce medicul care-l trata în mod curent se întorcea din concediul de odihnă.
„Din păcate, a ajuns destul de târziu. S-au făcut manevre de resuscitare, a fost operat de urgență, dar din păcate, după intervenție a decedat”, a spus dr. Gheorghe Carp.
Referitor la declarațiile pe care ar fi trebuit să le facă asistentele sau medicii, directorul Spitalului Județean spune că s-a interesat cum au stat lucrurile și a aflat că oamenii erau ocupați cu analizele, cu resuscitarea pacientului și astfel nu au avut timp să dea declarații, dar și că nici nu aveau căderea să dea referințe despre pacient.
„Doctorul chirurg s-a comportat exemplar. L-a tratat cu promptitudine, doar că a ajuns prea târziu la spital. Și personalul de la UPU s-a comportat corect, respectând protocolul în astfel de situații”, a spus dr. Carp.
Pe de altă parte, mai zice dr. Carp, aparținătorii pacientului Gâdoiu au cerut foaia de observație, care, conform legislației, nu poate fi eliberată decât unei persoane desemnate prin hotărâre judecătorească.
„S-a cerut un punct de vedere de la doctorul care l-a operat, de la UPU, de la ATI. În data de 6 septembrie 2022 s-a depus solicitarea. I se va răspunde în termenul legal”, a mai spus dr. Carp.
Trimite articolul
XDeci, nu va face nimic Carp in ceea ce priveste atitudinea angajatilor spitalului.
„Atitudinea doamnelor de la recepție, telefonic, lasă mult de dorit. Doamne plictisite, fără pic de empatie, care nu spun la telefon «Alo, bună ziua, Spitalul Județean de Urgență Oradea», ci doar scârbite un «Alo». Cu o așa atitudine nu ajungem nicăieri.
Serios? Jur, mi-ați făcut ziua mai frumoasa. Am ras tare bine. Pai când suni undeva sau pe cineva, tu nu știi unde suni?
Dacă tot nu aveți despre ce scrie, propun sa relatati despre angajările din instituțiile publice. Dacă investigați puțin, veți avea multe picanterii.
-
Stimate domn sau doamna,spitalul este o institutie publica si da,un angajat de la receptia institutie trebuie in primul rand sa se prezinte cand raspunde si sa spuna numele institutiei.Este angajat al statului si primeste salariul din impozitele noastre,pe cale de consecinta il obliga bunul simt ,daca il are,sa-si resecte angajatorul.Cei de la Judetean nu sunt angajatii lui Carp ci sunt in slujba cetateanului.Asta nu o inteleg bugetarii,indiferent de domeniul de activitate(poate cu exceptia pompierilor) si nu o vor intelege inca multa vreme de aici incolo.
-
alo angajatele de la spitalul județean te tratează in scarba mananca vorbesc la tel personal in timp ce in sictirism te intreaba gen ” asa pentru ce a-ti venit ” flegmatic ! te tratează ca pe un gunoi!!! In Germania sau țările de V asa ceva e de neconceput !!!
-
-
Orice firma care se respecta se prezinta cand raspunde. Se procedeaza asa pentru ca apelantul sa stie ca a sunat unde trebuie si ca nu a raspuns femeia de servici. Pe ce lume traiesti?
-
Serios? Lucrezi la receptia UPU Judetean?
Numai fite si pretentii aveti in ultima vreme in frunte cu Borcea si Arafat al vostru. Sa va fie clar, voi nu sunteti mai presus decat noi astia care “cumparam” munca voastra si nu o primim din mila voastra a semizeiilor.
Ar fi bine sa reveniti urgent cu picioarele pe pamant. De la infirmiera din UPU pana la Arafat toti sunteti de o aroganta si o nesimtire demna de Parlament. -
Vai cât esti de prost.
Noroc că nu doare.
Foarte prost stau la capitolul comunicare, valabil pentru tot sistemul sanitar Romanesc !
-
Da, așa este. Însă, aici vorbim de mai multe chestiuni grave, nu doar lipsa comunicării…. Angajările cum credeți că au fost făcute, oare?
Dar cand sun la spital convorbirile nu sunt inregistrate pt ceva audit? Daca sun la Digi imi spune robot-ul ca daca continui apelul voi fi inregistrat? Ia bagati un robot de inregistrare sa vedeti cum creste amabilitatea!
Nu au salarii mai mari😉😉😉
Trist dar adevarat,,sunt plictișiți si comozi
Halucinant, oricare dintre noi putem pati la fel, in orice moment!
Vinovati suntem cu totii, care am acceptat tacit acest comportament care s-a degradat in ultimul hal!
Fac pe importantii ca resuscitau, ca faceau analize, totul e poveste, minciuni, sunt atatia pe acolo pe la UPU, unii pierd doar vremea din lipsa de activitate, dar nimeni ore intregi nu a putut sa ii ajute pe oamenii aceia cu o informatie si evident, sa le dea voie sa il vada, din moment ce aflasera ca era la un pas de moarte.
-
Foarte, foarte trist! Am pățit la fel cu tata la un spital din Oradea! Lipsa totala de implicare, cand a fost la un pas de moarte nu ne-a sunat nimeni sa-l vedem, deși știau! Sincere condoleanțe!
-
Da, toate reprosurile sunt reale, oricine a avut nefericirea sa aibe nevoie de serviciile Spitalului Judetean poate confirma asta. Dragnea le-a marit salariile atat de mult (nu ca nu ar merita), dar atitudinea lor nu s-a schimbat in bine dimpotriva, de cand cu instalarea dictaturii medicale si-au pierdut orice urma de umanitate
Le-au marit salariile degeaba, ca toti stau cu mana intisa si asteapta plicul, incepand de la infirmiere,asistente,medici si tot clerul.Oameni mai falsi ca si cadrele medicale nu gasesti decat in parlament, cum le bagi in buzunar cum altfel pun problema.Sa le fie rusine ca nu vad suferinta si problemele pacientilor, de parca au ajuns acolo ca nu au avut ce face acasa,sa simta ei pe pielea lor ce simte omul necajit cand trebuie sa dea banul ca sa ii bage in seama si sa le aline suferinta!
Trebuia sesizat Colegiul Medicilor… Cam bate la ochi, ca medicii spun ca ajuns tarziu la spital, le-a trebuit jumate de zi sa-l opereze, si sa moara pacientul imediat dupa interventie… Numa mie mi se pare ca ceva nu este in regula?!