Expoziția „Istorie și simbol, cea dintâi Lojă Masonică sibiană”, colecția Muzeului Național Brukenthal, a fost deschisă vineri la Muzeul Templului Francmasoneriei din Oradea, la invitaţia Fundaței de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor. Expoziția este curatoriată de Raluca Frâncu și Alexandru Constantin Chituță şi prezintă peste 60 de obiecte masonice de patrimoniu, din perioada sec. 18-19, concludente pentru existența activității Lojei Sf. Andrei la trei frunze de nufăr din Sibiu.
În vitrine pot fi admirate îÎnsemne masonice de ritual din 1767-1790 (compas cu arc gradat, echer, ciocan, pensulă, topor-teslă), colane şi urne de vot din aceeaşi perioadă, şorţ de maestru din 1767-1777, mănuşi de ceremonie 1767-1790, o sabie masonică sec. XVIII, Biblia lui Luther, din anul 1739, dar şi două gravuri din colecţie privată, realizate în Germania în 1679, care au făcut parte din una dintre primele biblii ilustrate din Europa, şi în care se vede influenţa masoneriei sau se regăsesc elemente pe care masoneria le-a preluat din partea sacralităţii.
Obiectele alese pentru a fi expuse la Oradea au fost selectate dintre cele mai importante din colecţia Brukenthal şi care sunt de noutate faţă de expoziţia existentă în Muzeul Templului Francmasoneriei.
Obiectele făcând parte din fondul de patrimoniu, pentru a ajunge la Oradea, Muzeul Naţional Brukenthal a primit acordul Ministerului Culturii iar organizatorul au trebuit să plătească asigurare pentru acestea.
[eadvert]
„Această expoziţie demonstrează că indiferent de entitate, se pot face colaborări muzeale. Ministerul Culturii încurajează ca în obiectivele turistice din întreaga ţară să fie prezentate obiecte de patrimoniu naţional”, a spus în deschiderea expoziţiei Angela Lupşea, director executiv al Fundaţiei de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor.
Loja masonică sibiană a fost înfiinţată, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de nouă saşi care şi-au definitivat studiile în Dresda, Erlagen, Jena și Tubingen. Au venit cu ideile inovatoare ale iluminismului susţinând mai ales partea culturală a acestei loje denumită St. Andreas zu den drei Seeblättern/Sf. Andrei la cele trei frunze de nufăr.
În colecţia Muzeului Naţional Brukenthal se află 170 de piese masonice: şorţuri, colane, urne de vot, care fac parte din fondul patrimoniului naţional, parte dintre fiind şi clasate. „Vreau să subliniez vechimea acestor piese de sfârşit de secol XIX. Loja noastră a activat o scurtă perioadă de timp, din 1767 până în martie 1790, doar 23 de ani de activitate, după care toate piesele au fost păstrate la unul dintre membrii lojei.
Moştenitorii acestuia au predat la sfârşitul secolului al XIX-lea o parte din piese Muzeului Brukenthal. O parte au fost donate iar o parte au fost cumpărate cu 150 de coroane de către muzeu, atât piesele tridimensionale cât şi documentele”, a explicat muzeograful Raluca Frâncu, curator al expoziţiei
Astăzi, la Muzeul Naţional Brukenthal se păstează numai piesele, colecţia de documente a fost preluată după naţionalizare de la muzeu şi se află acum la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale din Sibiu, alături de alte documente ale familiei Brukenthal.
Curatorul Alexandru Chituţă, manager interimar al Muzeului Naţional Brukenthal, şi-a început cuvântul cu motto-ul: „Discreţia, înţelepciunea şi prietenia nefăţarnică, ce poate fi mai nobil?”. Este un motto masonic pe care Brukenthal l-a împrumutat, şi prin care Alexandru Chituţă a reflectat relaţia de colaborare pe care instituţia sibiană o are cu Fundaţia de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor şi directorul acesteia, Angela Lupşea.
Spre deosebire de celelalte loje din Imperiul Habsburgic, loja sibiană a fost o lojă multinațională – în listele lojei printre cei 276 de frați masoni se regăsesc germani, maghiari, greci și români. Dintre aceștia se remarcă Ioan Piuariu-Molnar, principele Mavrocordat (probabil fratele domnului Țării Românești), Martin von Hochmeister.
„Brukenthal a intrat în loja masonică de la Viena şi apoi a înfiinţat Loja Cele Trei Chei de Aur la Jena şi la Halle. El nu a intrat în loja masonică sibiană însă a susţinut-o atât prin palatul pe care l-a construit la Sibiu în care masoneria avea întruniri, cât şi prin biblioteca pe care a pus-o la dispoziţia publicului, la fel şi colecţia de artă”, spune Alexandru Chituţă.
Curatorul remarcă tehnica de realizare a pieselor din expoziţie şi materialul de realizare, piesele fiind produse în atelierele aurarilor sau argintarilor din Sibiu. Sunt piese din argint, din argint aurit, cu fragmente din aur, din sidef, din os, cu mare accent pe calitate. Toate piesele expuse la Oradea, parte din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal, au fost mai întâi restaurate. Expoziţia va rămâne deschisă până în 30 iulie 2023.
Citiți principiile noastre de moderare aici!