Expo Milano 2015 tocmai s-a încheiat. Au fost şase luni în care capitala Lombardiei a fost, practic, buricul pământului. Expoziţia universală a atras zilnic sute de mii de vizitatori, flămânzi de informaţie. Cei 22,2 milioane de vizitatori au fost flămânzi să vadă cum s-au raportat expozanţii la tema centrală aleasă de organizatori: „Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”. Au participat 145 de ţări, printre care şi România. De asemenea, au mai fost prezente alte 38 de corporaţii şi organizaţii internaţionale.
Ajuns la faţa locului, vizitatorul realizează de timpuriu amploarea expoziţiei la care ia parte, nemijlocit. Pare că mapamondul s-a adunat într-un singur loc. Unii expozanţi au vrut şi au reuşit să iasă în evidenţă cu orice chip. Cozile de la intrările în unele pavilioane sunt enorme. Din loc în loc, apar panouri informative care anunţă că până a intra ai de aşteptat 3 ore, 2 ore, 1 oră… E cazul spectaculoaselor pavilioane ale unor economii aflate în plină expansiune – Malaysia, Singapore, Qatar, Kuwait – dar şi cele ale noilor economii pulsante din Caucaz, respectiv din Asia Centrală – Azerbaijan şi Kazahstan – ca urmare a hidrocarburilor ce abundă în zona Mării Caspice. De altfel, Kazahstan va găzdui următoarea mare expoziţie, pe tema energiei, la Astana, în 2017.
Din Deltă, la Attila acasă
Pavilionul României a părut să nu aibă prea multă legătură cu tema centrală de la Expo Milano. S-a prezentat, mai degrabă, ca un pavilion ce ne promovează turistic. Designul exterior al pavilionului este interesant: o casă cu acoperiş de stuf, ce induce ideea unui aşezământ din Deltă, înconjurat cu apă. Înăuntru, însă, oferta cu care a fost primit vizitatorul mi-a părut mai degrabă sărăcăcioasă: proiecţii video, expunerea unor obiecte ce ţin de tradiţia populară şi cam atât. Iar la etaj, un restaurant cu specific românesc. Prin comparaţie, pavilionul unguresc, în formă de butoi, se dezvăluie a fi mult mai plin de viaţă: concert la un pian de concepţie 100% ungurească, tavan plin cu ardei iuţi ungureşti, încălţăminte botezate „Attila” şi produse de marochinărie din piele de crocodil, şarpe sau chiar pisică de mare! Sigur, suntem asiguraţi că şi în pavilionul românesc au fost reprezentaţii artistice, însă noi nu le-am întâlnit, în cele două zile de vizită. Pavilionul Republicii Moldova propune filme cu jocul popular moldovenesc, evidenţiind şi… constelaţiile ce se văd pe cerul Moldovei.
Lavanda, Obama şi… Mendeleev
Pavilionul franţuzesc ia în serios problema securităţii alimentare. Promovând asiduu potenţialul agricol francez, cu diverse culturi plantate chiar în faţa pavilionului şi cu nelipsita lavandă aşezată taman pe tavan, francezii au montat o sumedenie de ecrane cu filmuleţe informative, ce tratează la modul cel mai serios tema centrală propusă de către organizatori. La ieşire, ţi se promite o gustare gratuită oferită de Peugeot. Aceasta dacă te înarmezi cu o răbdare de fier şi aştepţi zeci de minute pentru un sandviş gratuit… Preşedintele Obama te întâmpină zâmbitor la intrarea în pavilionul american ce propune un frumos joc al artezienei, iar în interior un miros puternic de mâncare îţi invadează simţurile din toate colţurile, fără să descoperi de ce. Cel puţin eu unul nu am reuşit să descopăr sursa…
„Maica Rusie” îşi propune să-şi cucerească vizitatorii ce-i trec pragul printr-un pavilion impunător, menit să impresioneze, atât prin evidenţierea bogăţiei conferite de întinsele pământuri ruseşti, cât şi prin aportul ruşilor la tezaurul ştiinţific al omenirii, prezentat ca fiind esenţial. Tabelul lui Mendeleev domină conceptul gândit de ruşi pentru propriul pavilion. La rându-i, Brazilia a ţinut să ne convingă încă o dată că multe dintre produsele pe care le consumăm zilnic, de la cafea şi portocale până la carnea de pui provine de acolo, iar jungla amazoniană a fost inspirată recreată pentru Expo Milano. Finalmente, Spania a ţinut să-şi realizeze un pavilion de dimensiuni mari, cu reprezentări high-tech a bucătăriei iberice.
Fiecare vizitator a înţeles ce şi cât a putut din Expo Milano, după timpul şi nervii pe care i-a avut la dispoziţie. Acest veritabil Turn Babel a înghiţit resurse inimaginabile, dând posibilitatea celor care au vrut şi au putut să aducă plus-valoarea dorită, congruentă cu tema centrală a expoziţiei. Expoziţia universală ne dă următoarea întâlnire în 2020, la Dubai, propunând ca temă centrală motto-ul „Punând în legătură minţi pentru a crea viitorul”. Arrivederci!
Citiți principiile noastre de moderare aici!