Muzeul Ţării Crişurilor începe să îşi deschidă expoziţiile permanente – prima dintre acestea fiind Lapidariul, prin proiectul cultural care se derulează în perioada august-septembrie 2020. Inaugurarea primelor expoziţii permanente şi a noilor depozite ale secţiilor se va face etapizat.
Lapidariul, inaugurat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, va sta începând de astăzi la dispoziţia publicului la demisolul noului sediu al Muzeului. Lapidariul este important în primul rând pentru faptul că pietrele care sunt expuse, şi care provin din monumentele-ruină care există astăzi în Bihor, prind viaţă prin filmele care sunt prezentate pentru fiecare dintre ele în parte, aşa cum au fost cândva şi cum se găsesc astăzi.
Pietrele sunt însoţite de machetele monumentelor din care provin. Este vorba despre Tămaşda – Basilica romano-catolică în stil romanic, azi în ruină, Voivozi – biserica în stil romanic, complex monastic ortodox, azi în ruină, Cefa-Rădvani, biserica în stil romanic , azi dispărută, Sălard – Biserica reformată în stil gotic (fosta mănăstire romano-catolică), Tileagd – Biserica reformată în stil gotic (fosta romano-catolică), Oradea – Catedrala episcopală romano-catolică în stil gotic, azi dispărută şi Remetea – Biserică reformată în stil romanic şi gotic (fosta ortodoxă şi apoi romano-catolică). Vizitatorii vor putea admira şi machetele acestor monumente.
Vor putea vedea, printre altele, o friză de decor romanică de sub coronamentul bisericii – sec XII-XIII, care provine din catedrala romanică din Cetatea Oradea, fragmente de lespezi funerare – secolele XII-XIII, din biserica romanică de la Cefa – Rădvani, bază de coloană în stil romanic, sec XII, din catedrala romanică din Cetatea Oradea, un fragment de monument funerar cu inscripţie cu caractere gotice – sfârşitul sec. XV, care provine din clădirea Capitlului Sf. Ioan Botezătorul din Cetatea Oradea, dar şi Bunavestire (sec. XV) – copie, frescă în stil occidental (nord-italian) sau Spălarea lui Isus (sec. XV) – copie, frescă în stil răsăritean (bizantin).
[eadvert]
Tehnologia însoţeşte Lapidariul, la fel ca şi în celelalte secţii ale muzeului, prin touchscreen-uri prin care vizitatorii vor afla informaţii în trei limbi: română, maghiară şi engleză. Expoziţia permanentă este rezultatul unei muncii de echipă a unor specialişti ai muzeului: Doru Marta (concept tematic şi ştiinţific), Cornel Abrudan (concept muzeo-tehnic), Tiberiu Catrişcău (regie şi montaj video), Olivia Roşca (reconstituiri 3D), Mărcuşiu Ruli (design).
Muzeul mileniului III
Muzeul funcţionează de doi ani în noul sediu din str. Armatei Române nr. 1/A, cu expoziţiile temporare.
„După cum ne-am numit şi proiectul, aceşti «paşi spre revenire acasă» înseamnă în acest moment introducerea expoziţiilor permanente, treptat, şi în al doilea rând, readucerea partenerului nostru, publicul. În termen de o lună, etajul I va fi predat în totalitate. În primă fază, am gândit că este bine să vă oferim întâi Lapidariul, care este o realizare specială a acestui muzeu, asta şi datorită sprijinului financiar prin care putem termina expoziţiile – 2017 însemnând câştigarea unor proiecte pe POR şi pe RO-HU. Când va fi gata, va fi un muzeu al mileniului al treilea”, a spus Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, la deschiderea din cadrul conferinţei de presă.
Aurel Chiriac a dorit să sublinieze faptul că întregul concept tematic aparţine exclusiv specialiştilor de la Muzeul Ţării Crişurilor.
„Ce este expus în Lapidariu este legat de arhitectura ecleziastică romanică şi gotică în Bihor. O mare parte dintre piese au fost descoperite în cadrul cercetărilor arheologice din Cetatea Oradea, iar o altă parte au fost descoperite de către regretatul muzeograf Ioan Crişan, în campaniile arheologice de lângă Cefa”, a eplicat muzeograful Doru Marta.
„Mândria noastră”
La deschidere a fost prezent Pásztor Sándor, președintele Consiliului Județean Bihor: „Suntem la sfârşitul mandatului, eu ştiu că până la sfârşitul lunii septembrie, în interiorul acestei clădiri, la ce ne-am angajat, se va rezolva. Suntem după patru ani în care aproximativ 10 milioane de euro au fost şi sunt investiţi în Muzeul Ţării Crişurilor. Discutăm de licitaţia iniţială, de bugetul judeţului, discutăm de proiectul POR de peste 5 milioane de euro şi de proiectul RO-HU, de 2,7 milioane de euro. Credem că, financiar, noi ne-am ţinut de cuvânt. Cu eforturi financiare şi conducerea muzeului s-a ţinut de cuvânt. Ştiu că mai este de lucrat. Ultimul an este foarte secat din punct de vedere al bugetului Consiliului Judeţean, iari ultimii patru ani au reprezentat un efort financiar important. Dar totuşi, sunt câteva proiecte cu multe milioane de euro câştigate, desfăşurate şi executate. Proiectul RO-HU la nivel naţional are ca termen 2020, plus trei ani. Noi, în Bihor, vom termina mai repede, dar de reţinut că aici am luat peste 40% din fondurile RO-HU prevăzute pentru opt judeţe”.
Ioan Mang, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, a ţinut să reamintească faptul că, contracandidatul său în această campanie electorală dorise să mute Muzeul Ţării Crişurilor în Cetate, într-un spaţiu mult prea mic faţă de necesarul muzeului. Actuala echipă a Consiliului Judeţean a insistat pentru mutarea sediului în clădirea fostei Garnizoane, care acum, în scurt timp va fi gata cu toate expoziţiile sale permanente pentru publicul vizitator.
„Ce dezastru ar fi fost ca muzeul să fi fost mutat în Cetate, când astăzi, aici, din 14.000 de metri pătraţi, va avea 6.000 de metri pătraţi pentru expoziţii permanente, 6.000 de metri pătraţi pentru depozite şi 2.000 de metri pătraţi pentru expoziţii temporare. Când va fi gata, acest muzeu va fi mândria noastră”.
Urmând acelaşi tipar, celelalte expoziţii permanente, ale secţiilor de Ştiinţele Naturii şi Arheologie – Istorie, vor fi prezentate în cadrul unor conferinţe de presă şi ulterior, deschise publicului, pe 8 septembrie, respectiv 17 septembrie. Va urma apoi deschiderea celorlalte expoziţii permanente, de la etajele II şi III ale noului sediu. Inaugurarea acestora va avea loc, etapizat, pe parcursul anului viitor şi până în mai 2022.
Trimite articolul
XNu este vorba de politicã. Muzeul oraşului Oradea este ceva forţat Cu cheltuialã proprie…
Cum muzeu al oraşului separat de entitatea etno- geograficã generatoare? Fiu necunoscãtor. Ce pregãtire? Eşarfe atârnate pe ziduri nu dau original.
Dau a ruperea orientãrii cãtre locuitori.
Şi cum spune mintea sincer cã se orienteazã cãtre locuitori când şi muzeografic e rupere dictorialã.ñg
-
Mai, reorientatule, unde ai vazut in articol ceva despre Muzeul orasului Oradea? Apare de n ori clar Muzeul Tarii Crisurilor!