Romsilva a încasat pe cele 2,8 hectare de pădure tăiată circa 63.000 de lei noi. Dar promite reîmpăduriri la primăvară, cu specii mai valoroase. În schimb, ecologiştii Orlando Balaş şi Vali Leucuţa nu acceptă explicaţiile silvicultorului. „Prin tăierea de la Hidişel s-a renunţat la o protecţie împotriva eroziunii solului şi mai ales a poluării care se va reface abia în 40 de ani!”, arată Balaş, într-o scrisoare trimisă pe adresa redacţiei.
Ecologiştii reclamă tăierile de arbori din pădurea aflată la intrarea în comuna Hidişelu de Sus, dinspre Băile Felix. Vali Leucuţa şi Orlando Balaş susţin că tăierile, care au girul Romsilva, sunt nejustificate. „Hulea (şeful ocolului silvic Oradea – n.r.) m-a aburit spunând că arborii sunt batrâni. Minte! Arborii ăia nu au mai mult de 85 de ani, maximum. Codrii Cosminului de lângă Cernăuţi au 650 de ani. Stejarii de acolo sunt imenşi şi nimeni nu-i taie! Zona Felix va arăta oribil daca nu opriţi defrişarea”, am fost anunţaţi printr-un email. Vali Leucuţa e un orădean care deţină o firmă ce importă cabluri optice şi se arată un aprig susţinător al cauzei verzi. La rândul său, universitarul Orlando Balaş se opune acţiunilor Romsilva. Fost consilier al primarului Ilie Bolojan, Balaş e cunoscut pentru poziţia sa constant combativă în situaţiile în care Primăria a comandat tăieri de arbori pe raza municipiului. „Argumentul şefilor de la Romsilva, că arborii sunt bătrâni şi nu mai aveau nici frunze e un banc. Foioasele nu au frunze iarna, deci îi taie când nu se poate verifica starea lor de sănătate”, ne-a scris Orlando Balaş.
Explicaţii economice
Şeful Ocolului Silvic Oradea, Cornel Hulea, poartă responsabilitatea tăierilor. Inginerul silvic motivează tăierile de la Hidişel din perspectivă economică. „Nu e vorba despre defrişări. Noi facem substituiri sau alte lucrări silvice prevăzute de amenajament. Lucrările care se execută sunt prevăzute în amenajamentul silvic. Arboretul a ajuns acum la vârsta exploatabilităţii”, ne-a declarat silvicultorul, subliniind că specia tăiată – carpenul – nu e una valoroasă. „Carpenul poate fi folosit doar la foc”, explică Hulea, asigurând că la primăvară vor fi plantate în loc specii mai valoroase – stejar gorun, cireş, paltin – pe care Direcţia Silvică va dori apoi să le exploateze în industrie. Tăierile de arbori s-au făcut pe o suprafaţă de 2,8 hectare, spune Hulea, deoarece legea admite tăieri pe maximum 3 hectare.
Firma Deluşca SRL e cea care a tăiat copacii, în urma unei licitaţii organizate de Romsilva. Ocolul Silvic Oradea a încasat pentru aceşti copaci tăiaţi suma de 63.284 lei. Inginerul Hulea spune că arborii tăiaţi aveau deja 70 de ani şi că trebuiau tăiaţi deja „la 60-65 de ani”. „Altfel se degradează, putrezeşte”, susţine silvicultorul, care asigură că la primăvară Ocolul Silvic Oradea va împăduri zece hectare şi va completa cu arboret pe 13 hectare.
Cum cresc puieţii?
Rămâne însă problema timpului în care viitorii puieţi vor ajunge la vârsta maturităţii, pentru ca „plămânul verde” deja tăiat să fie cu adevărat regenerat. „Sunt şi specii care cresc foarte rapid şi în 6-7 ani de zile ajung la starea de masiv. Pentru asta suntem gospodarii pădurilor. Nu putem lăsa păduri virgine, pentru că atunci nu am mai fi silvicultori, dacă nu executăm şi valorificăm lemnul. Ne străduim să avem lemn cât mai valoros, să scoatem bani pentru reîmpăduriri şi stat. Noi vrem să avem o pădure de viitor, valoroasă”, şi-a încheiat pledoaria reprezentantul Romsilva.
CĂLIN CORPAŞ
Citiți principiile noastre de moderare aici!