Un lucru e cert. Drumurile arată tot mai rău în Bihor. Că ne referim la drumurile de Oradea, că le avem în vedere pe cele judeţene sau rutele naţionale, una denumită pompos drum european. Fără teama de a greşi, putem spune că iarna cu temperaturi oscilante a afectat decisiv asfaltul pe o rază de mii de kilometri în Bihor. Însă nici aşa nu stăteam prea grozav la acest capitol.
În Oradea au început reparaţiile, dar e încă prea puţin vizibil. De la Consiliul Judeţean avem parte deocamdată doar de planuri, în timp ce şeful pe Bihor al Drumurilor Naţionale, Ioan Piţurcă, aşteaptă aprobări de la Cluj. Nici nu ne putem aştepta la altceva, de vreme ce Regionala de Drumuri şi Poduri nu e la Oradea, ci la Cluj-Napoca. Primii kilometri din Autostrada Transilvania nu au fost inauguraţi pe tronsonul bihorean ci, nicio surpriză aici, tot în judeţul Cluj, drag premierului Boc.
Nu întâmplător singurul drum naţional mai de Doamne-ajută ce trece prin Bihor e tocmai cel ce duce în „Capitala Ardealului”, cum făloşi clamează clujenii. Dar şi acela dă deja semne de oboseală. Premierul Boc afirmă peste tot că pentru el infrastructura e prioritară. Însă, chit că unii refuză să înţeleagă, drumurile Bihorului dau prima imagine unui occidental care ajunge pe plaiurile româneşti.
Ruta Bucureşti – Cluj nu trece prin Bihor
Să le luăm pe rând: drumul de Deva (DN 76). Încă de pe vremea guvernării Alianţei DA PNL-PD, bihorenii sunt duşi de nas. Că pe ministru l-a chemat Dobre, Orban sau Berceanu, toţi au dat asigurări că lucrările încep „cât de curând” şi că drumul va suferi transformări radicale. Şi cu vorbele am cam rămas…
Din motive pe care doar le putem bănui – cum ar fi clientela politică – cei 184 de kilometri ai acestui drum naţional au fost împărţiţi în patru sectoare: Oradea – Beiuş (51 km), Beiuş – Ştei (31 km), Ştei – Vârfurile (33 km) şi Vârfurile – Deva (70 km). E bătaie mare pe această lucrare, de vreme ce firmele contestă ba atribuirea unui tronson, ba caietele de sarcini întocmite de Compania Naţională de Drumuri… Rezultatul: nu se vede nimic. Un drum ce altădată era neted a ajuns azi, printr-o aparentă indiferenţă ce ascunde de fapt interese financiare politico-economice meschine, doar o sumă de gropi, mega-gropi şi denivelări. Ici-colo, câte-o limbă de asfalt.
La drumul de Arad (DN 79), în lungime de 108 km, au început deja lucrările. Italienii de la Astaldi au intrat în scenă anul trecut. Însă cum nu se putea mai rău. Taman porţiunile bune au fost primele raşchetate de către constructor, care a turnat apoi asfalt peste noroi în plin sezon ploios! Rezultatul? Asfaltul s-a lăsat, apărând apoi gropile în covorul asfaltic proaspăt turnat. Regionala de Drumuri şi Poduri Cluj a anunţat că Astaldi va face reparaţiile necesare pe banii lor şi că întârzieri la lucrări nu se vor accepta. Rămâne de văzut. Constatăm însă încă un constructor internaţional care lucrează româneşte în România… Exemple similare nu sunt greu de găsit.
Directorul Regionalei Cluj, Ion Pantelimon, ne anunţă că pe drumul Oradea – Satu-Mare se lucrează. S-o fi lucrând prin zona Biharia, însă mai e mult până departe. Pe tronsoane bune asfaltul dispare de pe şosea, scoţând la iveală plăcile de beton. Apar astfel diferenţe de nivel la foc automat. Suspensiile maşinilor nu au viaţă uşoară nici aici. Desigur, nu lipsesc gropile. Aşadar, alte privelişti demne de o ţară bananieră. Austro-ungarii de la Strabag sunt cei care ar trebui să pună la punct drumul. Desigur, nu în scopuri caritabile…
Ajungem şi la DN 1 Oradea – Cluj. Drum european. În mare, această rută încă arată bine. Însă se insinuează tot mai des „defecţiuni” şi în asfaltul acestui drum realizat ireproşabil în anii 90. Era deja de aşteptat. Nimic nu ţine o veşnicie.
La dorinţa Clujului
L-am interpelat pe directorul pe Bihor al Drumuri Naţionale, Ioan Piţurcă. Acesta afirmă că ştie de probleme. Totuşi, directorul are dificultăţi când îl întrebi concret când încep măcar lucrările de reparaţii curente. Mai pe româneşte, plombările. Şi acestea au fost câştigate, la nivel naţional, de către un rege al asfaltului: băcăuanul Daniel Umbrărescu.
„Există un contract-cadru pe patru ani cu UMB (firma lui Umbrărescu – n.r.). Acest contract-cadru are, la rândul rău, contracte subsecvente. Cel pentru perioada de iarnă se întinde până pe 31 martie, iar după aceea se semnează altul, pentru 1 aprilie – 15 octombrie. Aşteptăm semnarea noului contract, pentru a putea da comenzi privind reparaţiile drumurilor”, ne-a spus Piţurcă. Deşi dă comenzi, acesta ne-a confirmat faptul că fără încuviinţarea Clujului, nu poate da ordine asfaltatorilor. Chit că e responsabil pe Bihor…
Piţurcă are în total 109 oameni în subordine. Ce fac aceştia în această perioadă? Tot Piţurcă: „Avem activităţi de toaletare pe toate drumurile. Curăţăm gunoiele. Ştiţi, oamenii aruncă tot felul de deşeuri din maşină”…
Calin Corpas
Citiți principiile noastre de moderare aici!