Batalele de petrol de la Derna se află pe lista depozitelor neconforme de deșeuri care fac obiectul Cauzei C-301/17 „Comisia Europeană împotriva României”, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor de mediu privind depozitele de deșeuri, prin neluarea măsurilor de a le închide cât mai repede posibil. Informația apare chiar în răspunsul dat de ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, unei interpelări a parlamentarului Florica Cherecheș, care și-a propus să identifice sursele de finanțare și metodele prin care batalele pot fi ecologizate. Termenul pentru transpunerea directivei în dreptul intern a expirat la 16 iulie 2009.
Încă din 2005 s-a constatat că Petrol Derna „are grave probleme de mediu”, fapt pentru care specialiştii în domeniu susţineau că nu poate face obiectul unui faliment. Şi nici nu poate fi vândută. O sentinţă a Tribunalului Bihor, dată în 2007, dispune intrarea Petrol Derna în faliment, în momentul în care se investiseră un miliard de lei într-un proiect de ecologizare. Astăzi, Primăria Derna ar trebui să investească aproximativ 28.000 de euro pentru un studiu de prefezabilitate de închidere şi refacere a mediului. Pentru aceasta însă, Primăria ar trebui să preia cele două batale de la Petrol Derna, astfel încât să poată accesa, eventual, o linie de finanţare pe fonduri europene pentru ecologizare. Acest proces ar implica fonduri de 4 milioane de euro, bugetul pe 20 de ani al Primăriei Derna.
„Bombele” de la Derna, neecologizate din lipsa de atribuții a AFM
Ecologizarea batalelor de la Derna costă 4 milioane de euro, bugetul pe 20 de ani al Primăriei Derna.
Primarul Florin Măgui caută linii de finanțare sau alte modalități pentru a închide batalele, adevărate „bombe” pentru localitate și nu numai. Batalele nu se află în proprietatea Primăriei.
În momentul în care Primăria preia cele două batale se poate trezi cu amenzi în serie de la Garda de Mediu şi cu blocarea conturilor. Este motivul pentru care primarul Florin Magui a cerut sprijinul autorităților. Au fost trimise numeroase sesizări pe această temă tuturor instituțiilor avizate: Prefectura Bihor, Ministerul Mediului, Administrația Fondului pentru Mediu, cât și Avocatul Poporului. Recent, deputatul Florica Cherecheș a făcut demersuri pentru a găsi o soluție prin interpelări adresate lui Cornel Brezuică, președintele Administrației Fondului de Mediu, dar și ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu. „Pe aria localitații Derna, județul Bihor, se află două depozite de deșeuri industriale extrem de periculoase, conținând gudroane acide. Acestea reprezintă un pericol iminent atât pentru mediu cât și pentru locuitorii din zonă, mai multe locuințe fiind amplasate în aval de batalul numărul 2. De asemenea, s-au identificat infiltrații semnificative atât de gudroane acide, cât și de bitumuri, în jurul batalului nr. 1. Toate aceste detalii cu privire la riscul iminent de gravă poluare a localității cu substanțele rezultate de la aceste depozite sunt notate în raportul Gărzii de Mediu”, atrage atenția parlamentarul, care prezintă și faptul că ecologizarea e îngreunată de situația proprietății batalelor. „Batalul nr. 1, în suprafață de 3.554 mp, se află în proprietatea SC Petrol Derna, societate cu activitatea sistată și în plină derulare a procesului de faliment, deci în incapacitatea de a accesa fonduri pentru ecologizare. Primăria Derna este dispusă să ia în proprietate acest batal, în scopul ecologizării, prin accesare de fonduri europene, dar numai în condițiile în care se pot oferi garanții pentru obținerea acestor fonduri.
Batalul nr. 2, în suprafață de 2.300 mp, aparține Statului Român conform CF nr. 287, notându-se drept de administrare operativă în favoarea Ministerului Industriei Grele”, se arată în demersul parlamentarului, care spune că situația de la Derna implică inclusiv o încălcare gravă a normelor europene, motiv pentru care României i-a fost intentat un proces. Conform Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, obiectul acțiunii inițiate de Comisia Europeană împotriva României „privește 68 de depozite de deșeuri, depozite care, în conformitate cu articolul 8 din Directiva 1999/31/CE, nu au primit autorizație care să le permită să funcționeze în continuare, și care trebuiau închise, prin urmare”. România are un drum lung de urmat până să-și rezolve aceste probleme. Comisia Europeană consideră că un depozit de deșeuri sau o parte a acestuia poate fi considerată definitiv închisă numai după ce autoritățile competente au efectuat o inspecție finală la fața locului, au evaluat toate rapoartele înaintate de operare și au comunicat operatorului acceptarea închiderii.
„Pentru cele 68 de depozite de deșeuri detaliate în cerere, Comisia consideră că România nu a furnizat date care să-i permită Comisiei să verifice că, pe lângă încetarea funcționării acestora, procesul de închidere a fost efectiv finalizat în conformitate cu cerințele Directivei 1999/31/CE. În acest sens, Comisia susține că România nu poate invoca situații pur interne pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor care decurg din directivă, precum intrarea operatorilor în insolvență, litigii legate de dreptul de proprietate, desfășurarea unor proceduri administrative sau responsabilitatea autorităților locale”, se arată la capitolul „Motive și argumente” ale acțiunii introduse la data de 23 mai 2017 de Comisia Europeană împotriva României. În răspunsul dat de ministrul Mediului deputatului Florica Cherecheș este invocată tocmai „complexitatea problemelor juridice”, argument neacceptat de Comisia Europeană, dar și faptul că „se are în vedere modificarea atribuțiilor și competențelor Administrației Fondului de Mediu-AFM, astfel încât aceasta să poată finanța lucrările de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri neconforme”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!