[eadvert]
Proiectul Asociației are ca obiectiv principal repoziționarea meșteșugurilor tradiționale în contextul modei sustenabile, prin promovarea și păstrarea specificului cultural și a măiestriei artizanilor.
Pe perioada rezidențelor, designerii vor fi invitați să descopere meșteșugurile autentice, învățând semnificațiile profunde ȋncorporate în cămașa tradițională a României și ale tartanului – materialul tradițional al Scoției. Așa au ales cojocul și camașa din Țara Beiușului, precum și materialul tradițional al scoțienilor, pe care l-au studiat la Casa Abertarff, cea mai veche casă situată în cel mai nordic oraș, Inverness, din Scoția.
În cea mai spectaculoasă regiune
O echipă de designeri și artizani din cadrul proiectului „Give (Back) the Credit to the Heritage Communities” a ales Țara Beiușului, pentru rezidențiatul creativ românesc pe care îl deruleză în cadrul unui proiect european ce se va finaliza cu o colecție capsulă. Cealaltă parte a rezidențiatului e dedicată tartanului din Școția. Alegea pentru Țara Beiușului are ca argument faptul că e „cea mai spectaculoasă regiune a Bihorului, locul de naștere al tradiționalei bluze țărănești. Aici, natura și cultura sunt interțesute în ADN-ul comunităților de patrimoniu”. Lelești, Lunca, Beiuș, Drăgoteni, Lazuri de Roșia s-au aflat pe harta designerilor.
Astfel, conform propriilor mărturisiri, echipa de designer-artizan din cadrul proiectului Give Back Credit, Monica Miller și Alina Goga, au avut șansa să descopere nu doar detaliile estetice și funcționale ale hainelor tradiționale din această regiune, ci și contextul în care au evoluat și au fost transmise din generație în generație. A fost un prilej ca persoanele din comunitățile de artizani și designerii vestimentari să aibă oportunitatea unică de a se cunoaște și de a colabora în cadrul a două rezidențe creative, ce au ca vedete două piese culturale celebre: ia românească și tartanul scoțian.
Incursiunea din urmă cu ceva timp din Țara Beiușului are loc la trei luni după ce Muzeul Țării Crișurilor Oradea și Institutul Național al Patrimoniului au încheiat un protocol de colaborare și cooperare în cadrul proiectului european „Giving (Back) the Credit to the Heritage Communities”. Proiectul european este finanțat prin programul Europa Creativă al Comisiei Europene și se finalizează pe 31 decembrie 2022. Coordonarea proiectului revine Asociației La blouse roumaine IA (România), având ca parteneri Institutul Național al Patrimoniului (România), University for Creative Arts – Epsom Business School (Marea Britanie) și Gordana Grubjesic / SuperStar Culture (Serbia).
Colecție capsulă
Prin acest proiect, artizanii și designerii ca obiectiv principal repoziționarea meșteșugurilor tradiționale în contextul modei sustenabile, prin promovarea și păstrarea specificului cultural și a măiestriei artizanilor. Designerii și artizanii din cadrul Give Back Credit spun că rezidențiatul creativ din România e dedicat costumului tradițional din Bihor, cercetării și promovării lui prin expoziția și conferința internațională, prin realizarea filmului documentar despre reședința creativă, publicarea unui album foto cu ilustrarea procesului de creație și a pieselor rezultate.
Ce lăsăm în urmă?
Cele două reședințe creative, cea dinȚara Beiușului și cea din Școția, vor avea ca rezultat o colecție capsulă, ce va fi prezentată la Ethnology Fest – iunie 2022, în Belgrad, Serbia, și în cadrul unei expoziții temporare What do we leave behind? („Ce lăsăm în urmă?”), ce se va desfășura în decembrie 2022, la București.
La Muzeul din Beiuș, cercetătorii și artizanii din cadrul proiectului spun că au petrecut „o zi plină de cercetări și investigații a procesului de proiectare pentru colecția GBC. După 2017, când Casa Dior a reprodus aproape identic cea mai reprezentativă piesă a portului tradițional din regiune – « cojocul binsenesc», haina brodată din piele de oaie, muzeul s-a bucurat de multă atenție din partea presei internaționale, dornice să afle povestea hainei tradiționale care a generat unul dintre cele mai notabile cazuri de însușire culturală. Gazda noastră, Cristi Tota, muzeograf și director interimar, este unul dintre cei mai pasionați experți ai costumelor tradiționale din Țara Beiușului”. La Beiuș designerul Monica Miller a întâlnit-o pe Mihaela Boroș, artizan autodidact, specializat în mai multe tehnici tradiționale de broderie, dantelă croșetată și tăieturi țărănești, iar Mihaela a învațat rapid secretele confecționării hainelor tradiționale. „Mihaela reușește să o învețe pe Monica să coasă motive tradiționale din regiunea Țara Beiușului. Este frumos să vezi cum designerul devine ucenicul umil al artizanului.Totul curge natural în lumea meșteșugurilor tradiționale, chiar dacă nu le mai practicăm în comunitatea satului”, spun responsabilii proiectului.
În ceea ce privește cojocul brodat din piele de oaie din Țara Beiușului -, lucrat manual de Răzvan Mihai Fericean împreună cu mama sa, Adriana Fericean, verdictul echipei de proiect e „artă de purtat, poveste de spus”, adăugând că „este o provocare, dar și o mare responsabilitate, păstrarea trecutului și crearea noului în povestea evolutivă a artei tradiționale”.
Masterclass cu Dorina Hanza
La Drăgoteni, în casa maestrului artizan Dorina Hanza, toți s-au simțit ca acasă. „Dorina ne-a primit cu căldură în casa ei și ne-a cucerit inimile. Ea a oferit designerului GBC un adevărat masterclass pe semiotica artei tradiționale din Țara Beiușului. Motivele, obiceiurile, credințele, viața femeilor, religia, superstițiile, poveștile fantomelor, spiritelor și zânelor, viziunea vieții și a morții au fost evocate cu smerenie și apreciere pentru moștenirea culturală a strămoșilor săi. Spunând povești este modul în care femeile empatizează și construiesc conexiuni, iar asta nu a fost o excepție pentru Monica Miller, designerul nostru. Era scufundată în atmosfera magică a «șezătoarei», un obicei românesc străvechi, unde femeile se adunau începând de toamna târziu, până la primăvara devreme, țesând în timp ce cântau sau spuneau povești”, explică oficialii Give Back Credit.
Monica Miller a învățat să vopsească ouăle de Paște, un alt obicei străvechi, căruia Dorina Hanza i-a dedicat un festival organizat anual de peste două decenii la Drăgoteni.
O experiență revelatoare pentru un designer care a reușit să înțeleagă cum să facă un pas înapoi și să devină studentul artizanilor. De ce nu? Pentru că au conservat și transmis generațiilor o artă și o cunoaștere, esențiale pentru a trăi în armonie cu Natura și Universul. De aici începe adevărata sustenabilitate”, consideră designerul.
Pasiune ținută la secret
La Lazuri de Roșia, echipa de proiect s-a întâlnit cu Floare Codoban, soția regretatului lutier Dorel Codoban, legendarul meșter al viorii cu goarne. Nu e prima interacțiune între cele două părți. În 2017, fotografia sa a fost prezentată în campania Give Credit ca declarație a rolului și semnificației costumului tradițional românesc în viața oamenilor. „Este identitatea, mândria, continuitatea, conexiunea cu strămoșii, care transcende spațiul și timpul. Am petrecut timp cu Floare, descoperind povestea lui Dorel Coboban, cercetând haina românească specifică acestei regiuni. O abundență de inspirație, înțelepciune și cunoaștere, pe care o prețuim atât de mult”, a fost concluzia designerului Monica Miller.
La Lelești , gazdă a fost Sorin Todică, care a învățat meșteșugul țesutului de la mama sa, încă din copilărie. În cultura satului, femeile erau responsabile cu artizanatul și prin urmare, nu era potrivit pentru un băiat să stea la război și să țeasă. Timp de câțiva ani, Sorin a ținut pasiunea secretă, dar nu pentru mult timp. Astăzi este recunoscut de întreaga comunitate pentru măiestria sa, iar recent, pasiunea sa s-a transformat într-o carieră. Sorin colaborează cu designeri și branduri din România și din străinătate, cum sunt cei de la „co/rizom” sau „IDENTITY-Ioana Degău”, fiind un țesător cu normă întreagă.
Designerul Monica Miller a mărturisit că a fost profund impresionată de înțelepciunea și modestia lui Sorin. Împreună, au început să facă schimb de experiență în tehnici de țesut pentru viitoarele colecții.
La Lunca, gazdă a fost Răzvan Fericiean, cel mai tânăr membru al comunității artizanale care participă la proiect. Alături de mama sa, Adriana Fericean, Răzvan a recreat manual cojocul din piele de oaie pe care l-a brodat. Pasiunea, cunoștințele și entuziasmul său au impresionat-o pe Monica Miller, designerul colecției Give Back Credit. „Am asistat la un proces real de coeducatie, în care echipa artizan-designer a analizat posibilitățile creative și tehnice de adaptare a bluzei tradiționale românești într-o colecție de modă. Am învățat unii de la alții, arătând că colaborarea etică cu comunitatea patrimoniului este cheia unui proces creativ autentic și semnificativ”, e concluzia zilei la Lunca.
Tradiția clanurilor scoțiene
În ceea ce privește tartanul, echipa de proiect fost la Casa Abertarff, cea mai veche casă situată în cel mai nordic oraș din Scoția, Inverness, capitala regiunii Highland.
′′ Nu vrem niciodată să întoarcem spatele patrimoniului nostru și istoriei tartanului, dar nu vrem să fim limitați de cutia pe care o are istoria, ceea ce ar face procesul stagnant.
Am reînviat procese tradiționale de tartan prin care folosim războaie de teșut vechi de secole și totul este făcut de mâinile artizanilor locali, doar în Scoția. Originalitatea stă în faptul că respectăm bogăția patrimoniului nostru, în timp ce ne uităm și la tartan printr-o lentilă contemporană. Industria textilelor scoțiene a îndurat greutăți imense de-a lungul anilor, așa că pentru noi este esențial să pledăm pentru colaborarea în fața concurenței, dacă vrem să o ținem în viață.
Casa Abertarff este o locație perfectă pentru a introduce un nou curent de gândire despre Tartan′′, a aflat echipa de proiect în Școția.
Asociația „La blouse roumaine IA” a fost fondată în 2016, pentru a sprijini eforturile comunității online La blouse roumaine de a promova, proteja și valoriza IA, cămașa, portul și textilele tradiționale românești, în context universal și contemporan.
În 2013 comunitatea La blouse roumaine a inițiat Ziua Universală a Iei, pe 24 iunie, odată cu sărbătoarea Sânzienelor și a Sfântului Ioan de vară, iar în 2017 a demarat campania internațională Give Credit, care militează pentru recunoașterea originii culturale și promovarea comunitățlor de artizani în industria modei globale. S-a implicat chiar în demonstrarea faptului că celebra Casă Dior s-a inspirat din cojocul de Binș.
Foto: Give Back Credit
Citiți principiile noastre de moderare aici!