Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” și OTL SA organizează o nouă Șezătoare la muzeu, activitate care se înscrie în proiectul de revitalizare a cămășii vechi românești ce se purta pe meleagurile crișene..

Activitatea se va desfășura în perioada 14 noiembrie 2024 – 24 iunie 2025 și va avea loc cu frecvență lunară, la sediul Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A). Prima întâlnire va avea loc joi, 14 noiembrie, orele 17:00, în Sala de Pedagogie muzeală.

În primii doi ani au fost aduse în atenția publicului cămăși vechi purtate de o parte și de alta a Munților Pădurea Craiului. În primul an, vedeta a fost spătoiul românesc din satele din sub-zona etnografică Roșia – Pietroasa, de la poalele Munților Bihorului și versantul sudic al Munților Pădurea Craiului, unde s-a păstrat cel mai conservator port bihorean, până spre mijlocul secolului al XX-lea. În al doilea an, s-au orientat spre câteva sate de pe valea Crișului Repede, situate la nord de Munții Pădurea Craiului. Pornind de la imagini vechi din 1885, s-a adus în fața publicului spăcele cu croiul drept (croiul poncho) și ornamentică similară cu acestea. S-a reușit un dialog între vestimentația purtată la finalul secolului al XIX-lea, piese din colecția muzeală și noile spăcele pe care orice bihoreancă le poate purta cu conștiința valorii și a vechimii modelului.

Spăcelele de pe Valea Barcăului şi Valea Crasnei

Pentru anul acesta, propunerea muzeului se îndreaptă spre spăcelele de pe Valea Barcăului, zonă în care s-a conservat un alt tip de croi, acela în care pânza era folosită cu urzeala pe orizontală, ce învăluia corpul, umerii care rămâneau goi fiind acoperiți cu bucăți de pânză denumite petice sau folturi. Acest tip de croi nu s-a folosit doar în satele de la poalele Munților Plopiș, ci a cunoscut o prezență îndelungată, până spre mijlocul secolului XX, în partea sudică a ariei etnografice Țara Crișurilor, respectiv pe Valea Crișului Alb. În ambele zone, umerii împreună cu mânecile au oferit câmpuri ornamentale generoase, ceea ce a întreținut predilecția de a decora peticele umerilor și pentru decorul în șire verticale a mânecilor.

În satele învecinate celor situate pe valea Barcăului, pe lângă cămășile cu petice, s-au folosit și cămășile cu petice și fodre, tip de cămașă foarte rar în colecțiile muzeale. De aceea, cu acest prilej se va face cunoscut. Astfel se lărgeşte aria pe care o ilustrează atelierul, cuprinzând și sate aflate pe Valea Crasnei.

Continua nevoie de adaptare la nou le-a făcut pe femei să încerce noi tehnici sau motive, să treacă de la alesătură în război la tehnica cruciulițelor sau a broderiei pline și a celei sparte, de la motivele geometrice la cele florale.

Piesele ilustrative ale portului popular din localitățile de la nord, nord-est și est față de Oradea sunt extrem de puține în colecția de port a muzeului. Dar se ştie din informații de pe teren că s-au purtat spăcele închingate, poale cu lații dispuși pe orizontală, zadie huedințească și labreu. Portul cu haine albe a dispărut din vestimentația bărbaților înainte de 1940, din a femeilor probabil cu câțiva ani după, dar cu siguranță în anii ’70 nici femeile vârstnice nu le mai îmbrăcau. Astfel, atunci când se doreşte ilustrarea portului de pe Barcău se face referire la ansamblurile ce provin din județul Sălaj, care vor fi prezente în această ediție a Șezătorii de la muzeu. Ca o noutate în proiect, cei interesaţi vor avea ca model o cămașă lucrată la Zalău (de către prof. Alina Goga), ca reconstituire a vechiului spăcel de Barcău.

Cămașa cu petice

La sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, pe Valea Barcăului era răspândită cămașa cu petice, care putea avea pânza pe ureche (croi pe orizontală) sau din lați verticali. Piesele aduse în atenția Şezătorii sunt datate între 1900 și 1930 și au fost achiziționate din Voivozi, județul Bihor, Bobota, Iaz, Marca, Plopiș, Sâg, Tusa din județul Sălaj.

Muzeografii propun și trei modele de cămăși bărbătești din satele Iaz (comuna Plopiș), Sâg (comuna Sâg) și Bobota (comuna Bobota), ce datează din prima jumătate a secolului al XX-lea.

Motivele ornamentale sunt realizate cu diverse tehnici de broderie: alesătură în război, închingătură, cusături cu puncte înnodate – îngurzătură, broderie plină – trăsurește, bătucitură, miezește, cusătură crucește sau brânelește, tăieturi și împunsături – ciur, ochi întorși, șabac, ajur. Ornamentele sunt realizate cu cânepă topită pe rouă sau cu fire colorate de bumbac. Astfel, se va reînvia croiul și tehnicile de ornamentare ale vechilor cămăși de pe Valea Barcăului și a Crasnei.

În cadrul atelierului se va învăţa confecționarea propriei cămăşi de Bihor și deprinderea decorării acesteia folosind tehnicile de ornamentare de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, participanţii având posibilitatea de a se inspira direct de la piese etnografice aflate în patrimoniul Muzeului Țării Crișurilor.

Inițiatoarea acestei Șezători este dr. Simona Bala, muzeograf, Secția de Etnografie, iar îndrumarea practică, concretă va fi asigurată prin amabilitatea doamnei doctor Florina Berte, care știe „să împungă” frumos și cu acul medical și cu acul de cusut și brodat.

Dar, pentru că este o șezătoare, se va lucra împreună, ca pe vremuri, participanţii familiarizându-se cu datinile și obiceiurile zonei noastre. Taxă de participare este de 20 lei / an, reprezentând înscrierea în Asociația „Prietenii Muzeului”, iar pentru membrii asociației, intrarea este gratuită. Materialele vor fi asigurate de participanți.