Revin amânările de rate pentru persoanele fizice și firmele cu probleme. Potrivit unui proiect de lege aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor, persoanele fizice şi firmele ar putea solicita amânări la plata creditelor pentru maxim 9 luni, dacă dovedesc că au fost afectate de creşterea preţurilor.
[eadvert]
Proiectul de act normativ are ca scop crearea unor facilităţi privind obligaţiile de plată a ratelor şi dobânzilor scadente aferente împrumuturilor acordate debitorilor persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderilor mici şi mijlocii, profesiile liberale şi cele care se exercită în baza unor legi speciale, indiferent de forma de exercitare a profesiei şi persoane juridice.
Potrivit Notei de fundamentare a proiectului: „În contextul în care, pe fondul unei creşteri accelerate a preţurilor pentru produsele energetice şi, implicit, a cheltuielilor cu utilităţile înregistrate la nivel companiilor şi gospodăriilor, ne confruntăm concomitent şi cu criza generată de invazia militară a Rusiei în Ucraina, pentru limitarea riscurilor de majorare a restanţelor faţă de furnizori, stat şi bănci şi încetinirea fluxurilor monetare din economie, cauzate de manifestarea unei crize temporare de lichiditate la nivelul debitorilor, cu efecte negative asupra întregii activităţi economice, este necesară intervenţia statului în vederea protejării interesului general public prin amânarea la plată pe o perioadă determinată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor acordate de instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare unor anumite categorii de debitori”.
Condiții și beneficiari
Se vor putea suspenda la cerere, pentru o perioadă de cel mult 9 luni, obligaţiile de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022.
În acest sens, proiectul prevede că persoanele fizice trebuie să prezinte o declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creştere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.
Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.
În situaţia debitorilor care nu au o perioadă similară de raportare în anul 2021, fiind înfiinţaţi cu mai puţin de 1 an în urmă, analiza se va realiza prin raportare la media rezultatelor de la înfiinţare.
Declaraţia trebuie să mai conţină angajamentul de a nu distribui sau plăti dividende şi de a nu acorda sau rambursa credite către acţionari pe perioada aplicării facilităţii de amânare la plată cu excepţia întreprinderilor publice.
De asemenea, creditorii trebuie să se asigure că respectivii debitori nu au înregistrat incidente de plată la Centrala Incidentelor de Plăţi în legătură cu bilete la ordin sau cecuri, în ultimele 6 luni anterioare datei solicitării precum şi că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social, potrivit situaţiilor financiare anuale la 31.12.2021.
Debitorii, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, pot solicita amânarea la plată doar pentru creditele pentru care nu au înregistrat restanţe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligaţiei de plată.
De asemenea, debitorii nu trebuie să se afle în insolvenţă/incapacitate de plată la data solicitării amânării la plată şi nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor.
În Nota de fundamentare se precizează că au fost identificate aproximativ 43 de mii de companii (reprezentând 6 la sută din numărul de firme active în anul 2020, respectiv 5% din cifra de afaceri agregată și 8% din totalul salariaților) cu o pondere a cheltuielilor cu utilitățile mai mare de 5% în totalul costurilor de producție, considerate a fi cele mai vulnerabile și prezentând risc ridicat în contextul creșterilor de prețuri de pe piața energiei. Pe fondul unei majorări prelungite ale acestor prețuri și, implicit ale cheltuielilor cu utilitățile la nivel de companie, se pot materializa și efectele de runda doi, conducând la sporirea restanțelor față de furnizori, stat și bănci și încetinirea fluxurilor monetare din economie, cu efecte negative asupra întregii activități economice, inclusiv asupra situației financiare a populației.
Ce spun specialiștii
Ionuț Verzea, managing director divizie Kiwi Finance Romania ne-a declarat că proiectul din 2020 și cel de acum sunt asemănătoare, în sensul în care atât firmele, cât și persoanele fizice care nu se află în insolvență, executare silit și nu înregistrează restanțe în ultimile 6 luni la plata ratelor, vor putea amâna ratele pentru maxim 9 luni de zile. Condiția este să declare că le-a scăzut nivelul afacerilor cu 25%, în cazul firmelor, sau cheltuilile lunare au crescut cu 25% în cazul persoanelor fizice. „Aproximativ 15% dintre debitori au apelat atunci la măsura amânarii ratelor, și acum au de plată, pe lângă rata creditului care e în creștere, și rămășița adunată din perioada amânată”, a afirmat Ionuț Verzea.
bihor
Diferența însă constă în faptul că mărul de acum riscă să fie și mai otrăvit decât cel de acum doi ani, pentru că amânarea ratelor, aflate oricum în creștere, vor avea un impact și mai mare în bugetul firmelor și al populației după 9 luni.
„Dacă acum plătești o rată de 2.000 lei, dobânzile în creștere vor conduce la o rată de 2.500 lei, la care se adaugă și returnarea sumei amânate. Deci, probabil după amânare, vei plăti o rată de 3.000 lei. Asadar, dacă ești nevoit să amâni o rată de 2.000 lei, cum vei putea suporta o rata de 3.000 lei peste 9 luni? Întrucât nu își asumă nimeni cu certitudine că după 9 luni vom vedea o regresie a inflației și implicit a dobânzilor, nu există raționament economic care să valideze măsura amânării ratelor în această perioada”, precizează expertul în creditare.
Totusi, Ionuț Verzea este de părere sunt două scenarii în care apelarea la această „facilitate” poate fi utilă. În primul rând, dacă o perioadă de câteva luni veniturile scad din diverse motive, dar există certitudinea că ele vor reveni la un nivel adecvat, e mai bine să amâni o rată decât să riști să înregistrezi întârzieri sau executări silite. Pe de altă parte, dacă amânarea ratelor conduce la economisirea unei sume de bani, care să fie folosită în alte investiții care pot reduce alte costuri, aceasta poate fi o decizie inspirată, dacă per total cheltuilile se reduc.
Citiți principiile noastre de moderare aici!