Câteva zeci de orădeni, în frunte cu vicepreședintele Consiliului Județean Bihor – Ioan Mang, s-au adunat joi seara la Librăria Humanitas din Oradea pentru a-l cinsti pe arhitectul Cristian Pușcaș, care a lansat aici volumul ,,Șapte sinagogi orădene”. Lucrarea lansată este rodul cercetării sale pentru teza de doctorat, susținută la Facultatea de Arte Vizuale din Timișoara.
Cartea a apărut la Editura Muzeului Țării Crișurilor și conține foarte multe informații despre arta de la 1900 din Oradea, despre lumea evreilor și prezența lor aici. Totodată, el încearcă să explice rostul sinagogilor (pentru evrei, dar și pentru comunitatea orădeană).
Pușcaș a făcut, de asemenea, un inventar al sinagogilor existente de-a lungul vremii în regiunea Bihor și Hajdu-Bihar. În carte, cititorii vor descoperi detalii despre cele șapte sinagogi din Oradea: Sinagoga Mare Ortodoxă (str. Mihai Viteazu, nr. 4), Sinagoga Mică Ortodoxă Sas Chevra (în curtea celei mari), Templul Neolog Sion (str. Independenței, nr. 22), Sinagoga ortodoxă Aachvas Rein (str. Primăriei nr, 25), Sinagoga ortodoxă Poale Cedek (str. Tudor Vladimirescu, nr. 18), Sinagoga de Wiznitzer (str. Crinului, nr. 2) și Sinagoga privată din Palatul Ullmann (Piața 1 Decembrie, nr. 9).
Pretext
Sinagogile sunt pentru Cristian Pușcaș un pretext pentru a-și exprima dragostea nemărginită față de monumente.
Volumul a fost prezentat de Lucian Silaghi, directorul Direcției Județene pentru Cultură Bihor, Felix Koppelmann, președintele Comunității Evreiești din Oradea, și Aurel Chiriac, directorul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea și coordonatorul tezei de doctorat a arhitectului Cristian Pușcaș.
,,Nu știu dacă putem vorbi despre o carte ori despre un album. Dar aș spune mai degrabă că este vorba de un album, din două perspective – cea profesională (pentru că e vorba de cartea scrisă de un arhitect pentru arhitecți, pentru pasionații de istoria religiilor), dar este și un omagiu adus comunității evreiești care a lansat o amprentă puternică asupra patrimoniului architectural din Oradea’’, a spus Lucian Silaghi.
El a arătat că există unele apariții de acest gen care sunt extrem de dezechilibrate, cu o abundență exagerată de imagini în detrimentul aparatului critic.
,,Acesta este însă un volum extrem de echilibrat, cu niște texte exemplificate cu niște imagini cât se poate de oportune. Lucrarea în sine este foarte bine documentată. Ai putea spune că abordează un istoric al evreilor de la Facerea Lumii și se adresează nu numai arhitecturii religioase (pentru că la Oradea erau la un moment dat 21 de Sinagogi și șapte Case de Rugăciune). Dar cartea abordează și tematica arhitecturii laice evreiești. Este foarte complexă și e demnă de reținut’’, a apreciat Silaghi.
Continuitate
De asemenea, Silaghi crede că se poate vorbi și despre o continuitate în ceea ce privește evenimentele dedicate comunității evreiești: 3 septembrie – redeschiderea Sinagogii de pe strada Mihai Viteazu, pe data de 9 octombrie – Ziua Națională a Comemorării Victimelor Holocaustului (când s-a deschis și Sinagoga de pe strada Primăriei, care din decembrie va găzdui un Muzeu al Comunității Evreiești din Oradea), apoi pe data de 15 octombrie când s-au împlinit trei ani de la dezvelirea statuii Evei Heyman (această Anne Frank de Oradea). Iar acesta este al patrulea eveniment închinat comunității evreiești.
,,Este foarte bine că se întâmplă lucrurile acestea. Este un gest normal, de recunoștință, față de Comunitatea Evreiască’’, a adăugat Lucian Silaghi.
Simpatie
Liderul Comunității Evreiești a lăudat nu doar apariția volumului, ci și felul în care arhitectul Cristian Pușcaș s-a implicat în proiectele de reabilitare a trei sinagogi din Oradea.
,,Lucrarea reflectă nu doar profesionalismul său, ci și simpatia față de contribuția populației evreiești la cultura și civilizația acestui oraș. Este demn de remarcat că este una dintre cele mai rare lucrări, foarte bine documentată, dar și trăită, căci a lucrat, s-a preocupat, a studiat, a proiectat și a urmărit până la pedarea la cheie unele lucrări de valoare pentru comunitatea noastră și pentru Oradea. Trebuie să îi mulțumesc și pentru felul prietenos de a ne prezenta. Este rar când un autor creștin scrie într-o formă atât de frumoasă despre evrei”, a spus Felix Koppelmann.
Apropiere
Aurel Chiriac a vorbit despre apropierea lui Pușcaș de secessionul orădean și de lumea evreilor, dar și despre dragostea pe care acesta o poartă înaintașilor noștri, orașului și monumentelor.
,,Istoria acestei zone prin care înaintașii noștri au trecut a fost una cât se poate de bine percepută la nivel european din perspectiva mai cu seamă a contribuțiilor culturale, a zestrei edilitare. Evreii au avut un rol esențial într-un anumit moment al istoriei Oradiei. Tot ce avem aici se datorează aproape în totalitate lor. Este datoria noastră să ne exprimăm respectul față de comunitatea evreilor”, a spus Chiriac.
Cele șapte sinagogi sunt fundamentul la o construcție științifică extraordinar de bine gândită. Una care pornește de la general, de la context, și ajunge la particular. Așa, cu toții înțelegem ce a însemnat istoria evreilor în timp, ce a însemnat acel destin dramatic marcat de o permanentă migrare sau emigrare în diferitele părți, ce înseamnă această prezență orădeană care este argumentată încă din secolul al XVIII-lea.
,,Pe mine m-au impresionat, încă de când coordonam teza, cifrele, statistica, evoluția lumii evreiești în Oradea (la finalul secolului al XVIII-lea existau circa 6.000 de evrei, și iată am ajuns în perioada interbelică la 30.000, cam 30% din populația orașului – care era de 90.000). Iată în două secole o lume, nu foarte numeroasă, care a existat în Oradea, dar care a devenit numeroasă mai cu seamă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A știut să se dedice orașului, a știut să se implice în ceea ce înseamnă modernizarea orașului, pentru că asta a fost și șansa de a susține arhitectura seccesion, în primul rând, care face cinste orașului. Este emblema noastră, brandul nostru”, a mai punctat Aurel Chiriac.
Potrivit lui, lucrarea, doctoratul a fost unul științific, nu profesional.
,,La Timișoara putea opta pentru un doctorat profesional care însemna, să spunem, o temă (în cazul lui, de proiectare) care putea fi prezentată. Dar a optat pentru un doctorat științific. M-am mirat la început (pentru că spuneam – ești architect, totuși, lucrezi pentru a crea), dar el m-a convins că poate face un doctorat științific. L-a și realizat”, a apreciat Chiriac.
Volumul este pus în vânzare la Librăria Humanitas și poate fi achiziționat la prețul de 75 de lei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!