Referendumul pentru Oradea-mare își are trasat calendarul și principalele coordonate. În intervalul 9-15 aprilie se derulează campania de informare, între 15 aprilie până-n 8 mai se va trece la mobilizarea populației la vot iar în 10 mai, orădenii și vecinii din Sînmartin sunt chemați de edili să răspundă cu Da la unificarea celor două localități.
Pentru validare, trebuie o prezență de 30% în fiecare localitate. Dintre votanți, trebuie ca 25% din cei înscriși pe listele de votare să se pronunțe afirmativ pentru ca referendumul să fie validat: minim 47.000 de orădeni și minim 2050 de persoane din Sînmartin.
Primarul Oradiei ține să justifice unificarea plasând-o în context european. Citând studii de caz ale dezvoltării țărilor din Vest, Bolojan apreciază că „există zone cu dezvoltare mai rapidă, unde bunăstarea ajunge mai devreme la cetățeni și zone unde dezvoltarea este frânată”. Urbanizarea este condiția pentru creșterea accelerată a calității vieții, prosperitatea se propagă, apoi, dinspre nucleele urbane spre rural.
În acest context, primarul orădean zice că nu se poate discuta de o dezvoltare a Oradiei independentă de Zona Metropolitană(ZMO).
Cifrele spun că Oradea, cu 65% din PIB-ul Bihorului, este motorule economic al județului. Dintre cei 163.000 de angajați ai județului, 103.000 sunt în Oradea. Dintre aceștia, 25% sunt din ZMO.
„În această competitive globală în care ne aflăm, disparați vom fi mai slabi, iar uniți vom fi mai puternici”, insistă Bolojan.
„Nu ne putem opune dezvoltării Oradiei și Sînmartinului. În cazul în care doresc o dezvoltare sigură, cetățenii trebuie să voteze Da la referendum”, cere Lucian Popuș.
Împreună, Oradea și Sînmartinul s-ar dezvolta într-un ritm mult mai rapid decât ar reuși separat, apreciază primarii localităților. Primarul Oradiei, Ilie Bolojan și Lucian Popuș, primar al comunei Sînmartin au anunțat joi, lansarea campaniei premergătoare referendumului de unificare a municipiului cu cea mai bogată comună a Bihorului.
[poll id=”97″]
De pe cele 20 de prisme publicitare amplasate în oraș și-n comună și pe site-ul special creat – referendumoradea.ro, populația este îndemnată să participe prin vot la înfăptuirea unui moment istoric sau este informată de beneficiile unificării. La 400.000 de lei este estimate costul acestei campanii, dar beneficiile unificării sunt proiectate pe termen lung.
Ce știu și ce vor
Campania pentru referendum este pregătită în baza unui studiu sociolog aflat încă în lucru, pentru care Bolojan spune că s-a plătit cam 1000 de euro. Primele date ajunse în posesia beneficiarilor conturează referendumul în două tablouri distincte, funcție de cele două localități: orădenii ar vrea dar nu prea știu despre ce e vorba iar vecinii din Sînmartin știu dar nu prea vor unificarea.
Jumătate dintre orădenii intervievați nu știau de referendum, față de două treimi dintre cei din Sînmartin, aflați la curent cu intenția unificării. Studiul pe intenția de vot arată că majoritatea orădenilor care au auzit de referendum sunt „pentru” în vreme ce în comuna vecină există o pondere importantă a cetățenilor care s-au declarat „contra”.
În aceste condiții, Bolojan anunță o campanie pe două component diferinte: orădenii vor trebui motivați să iasă la vot iar vecinii vor trebui convinși că alipirea la Oradea le este benefică. Principalele spaime ale referendumului, așa cum reies din studiul sociologic, sunt creșterile de fiscalitate – atât pentru oraș și cât și pentru comună, și îngrijorarea că sătenii nu vor mai putea crește animale.
„Lucrăm la asta”, a spus primarul Lucian Popuș ca răspuns la problema schimbării fiscalității în satele din Sînmartin. Un răspuns la îngrijorarea aceasta figurează deja pe site-ul referendumului:
„ Satele componente ale Comunei Sînmartin (…) îşi vor păstra acest statut, urmând să devină sate aparţinătoare Municipiului Oradea. Prin urmare, locuitorii satelor Cihei, Cordău, Rontău, Betfia, Haieu şi cei din staţiunea Băile Felix vor datora, după alipire, aceleaşi impozite pe clădiri şi pentru terenuri. Satul Sînmartin, reşedinţă a comunei, va deveni cartier al Municipiului Oradea, dar creşterea impozitelor determinată de modificarea rangului localităţii se va aplica după 15 ani de la data alipirii”.
Bolojan a dat un răspuns și comunității maghiare din Oradea, preocupată de faptul că, prin creșterea populației maghiarimea va ieși din procentul de peste 20%. „Cu realizarea fuziunii, procentul maghiarilor din Oradea nu va scădea sub 22%”, a zis edilul, cerând și concetățenilor minoritari să voteze unificarea. Despre implicarea partidelor maghiare în această campanie, surse din executiv afirmă că UDMR se va abține de la ieșiri publice, pro sau contra.
Citiți principiile noastre de moderare aici!