Structura finanţării, introducerea factorului social sau creşterea pretenţiilor de economisire a energiei termice sunt doar câteva dintre modificările intervenite la cadrul legislativ al reabilitării termice a blocurilor. Toate acestea au fost introduse concomitent cu trecerea programului naţional pe fonduri europene. Cu documentaţia pentru reabilitarea a 46 de blocuri aproape gata, dar întocmită în baza legislaţiei anterioare, Municipalitatea se află acum în situaţia de a revizui, completa proiecte şi chiar refuza solicitări din partea asociaţiilor de proprietari.
Banii se recuperează
Cu finanţarea reabilitării termice din bani europeni, 40% din costul lucrărilor se împart între administraţia locală şi asociaţiile de proprietari iar restul între alocaţiile europene şi statul român.
Uniunea cerut, însă, în mod expres ca banii investiţi până acum de administraţia locală să fie recuperaţi, în timp, de la proprietari. Sunt scutiţi de la această returnare doar cei care se încadrează în categorii defavorizate social, a explicat Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), decizia aparţinând Consiliului local. Chiar şi săracii vor trebui, totuşi, să achite din start 10% din costul lucrării.
Tot blocul sau deloc
Noua legislaţie şi ghidul de finanţare mai introduce o prevedere care dă peste cap mersul lucrurilor: sunt refuzate la finanţare tronsoanele de blocuri. „Ghidul de finanţare priveşte blocul de locuinţe ca întreg şi nu pe scară. Nu se acceptă cârpeli”, spune Boloş. Astfel, dacă dintr-un bloc de trei scări una a fost deja placată cu polistiren, celorlalte două li se va refuza finanţarea din fonduri UE. Deşi arată ca un inutil exces de zel, măsura este justificată de MDRT prin faptul că e necesar să convingem finanţatorul de bunele practici. „Nu vrem ca la terminarea programului UE să ne reproşeze că am peticit România pe bani europeni”, zice Boloş. Miza ar fi, în opinia sa, două miliarde de euro pe care România i-ar putea accesa în intervalul 2014-2020. „Acum avem 300 milioane euro dar putem atrage 2 miliarde euro dacă încheiem fără probleme”, crede Boloş.
Considerarea blocului ca întreg şi nu pe scară îngreunează serios lucrurile. E clar că cu cât sunt mai mulţi proprietari, cu atât e mai greu de întrunit acordurile necesare şi de adunaţi banii pentru lucrare. Şi, evident, numărul de locuinţe poate modifica serios şi structura finanţării: o scară de bloc locuită mai ales de bătrâni săraci va fi „săltată” la contribuţia de 20% dacă în scara vecină locuiesc persoane mai înstărite.
Mai pretenţioşi
Banii Uniunii, pretenţiile Uniunii. Cu introducerea programului pe fonduri europene s-a modificat şi cerinţa referitoare la economia la termie. „Pentru a fi eligibil, un proiect trebuie să propună obligatoriu intervenţii din care să rezulte reducerea cu minim 40% a consumului de energie pentru încălzire”, spune Micu Cristalin (foto), consilier în cadrul Compartimentului Eficienţă Energetică din cadrul Primăriei. Astfel, placarea blocurilor se va face cu polistiren de minim 15 cm respectiv minim 8 cm pe soclu, se va înlocui tâmplăria cu una performantă energetic, se reabilitează o parte din reţeaua interioară de distribuţie şi este recomandată şi închiderea balcoanelor, dat fiind că platformele din beton sunt greu, dacă nu imposibil de izolat cum trebuie. Cum se va proceda în cazul celor care nu doresc asta, e încă un mister, spune funcţionarul.
Cu sau fără bătăi de cap, Micu Cristalin crede că efortul merită. „Dacă vor facturi mai mici, să îşi izoleze locuinţele”, e opinia sa.
Din aproximativ 2.700 de blocuri câte există în Oradea, sunt reabilitate 36. Municipalitatea are în lucru documentaţia pentru 46 de imobile, dintre care unele s-ar putea să rămână pe din afară cu noile pretenţii ale UE şi a lansat licitaţia pentru încă 74 de clădiri.
Citiți principiile noastre de moderare aici!