De când cu criza economică, sau mai ales acum, marile magazine, şi nu numai, încearcă să-i atragă pe cumpărători prin metode variate. Una dintre acestea este preţul care se termină în 99.
Astfel, un kilogram de roşii nu mai costă 5 lei ci 4,99 de lei. Un kilogram de ardei roşu nu se mai vinde cu 12 lei ci cu 11,99 de lei. O piscină pentru copii are un preţ de doar 49,99 de lei, foarte departe de 50 de lei, o jumătate de milion de lei vechi. Preţul unui televizor LCD, no name, atrage mai mulţi clienţi dacă este de 499 de lei şi nu de 500 de lei. Ce să mai vorbim de un notebook. Nu oricine îşi permite să dea pe el 2.000 de lei. Dar, la 1.999 de lei, clienţii se vor călca pe picioare pentru a-l avea. Sau, cel puţin, aşa cred reprezentanţii magazinelor care au format aceste preţuri.
Mai mult, în ultima vreme astfel de preţuri sunt afişate şi la produsele de pe tarabele din pieţele orădene. Astfel, roşiile costă 6,99 de lei, castraveţii – 4,99 de lei. Cât despre restul care ţi s-ar cuveni, ce să mai vorbim.
Prind doar la naivi
Problema este că la majoritatea românilor aceste preţuri nu mai prind. Dar totuşi, mai sunt naivi care sunt atraşi de ele. „Părerea mea este că acestea sunt preţuri pentru proşti. La mine nu mai ţine vrăjeala”, a declarat Jean Crăciun, un pensionar orădean. Altul, comerciant de vase într-una din pieţele orădene, spune că aceste preţuri au fost „inventate” de comercianţii evrei, care aveau pe vremuri magazine în Oradea şi că ele aveau, într-adevăr, un efect psihologic asupra cumpărătorilor. „Altfel se uită un om la un produs când vede un preţ de 19,50 de lei, spre exemplu, faţă de 20 de lei. Numai că este o diferenţă. Evreii dădeau restul până la ultimul bănuţ. Nu cum se întâmplă acuma, când, în cel mai bun caz, pentru câţiva bani ţi se oferă gumă de mestecat sau bomboane”, declară Vas Ferencz.
Psihologul Radu Bonta îşi aduce aminte că pe vreme lui Ceauşescu a mai văzut astfel de preţuri în revistele care mai ajungeau în ţară din străinătate. „Comercianţii încearcă şă-şi atragă în acest fel clienţii, dar eu personal nu cred că metoda are efect”, este de părere Radu Bonta.
D.B.
Citiți principiile noastre de moderare aici!