Cinci dintre angajaţii Muzeului oraşului Oradea – Complex Cultural duc un război cu conducerea instituţiei încă de anul trecut, din aprilie, de când au contestat suspendarea cu data de 1 aprilie a contractelor de muncă din raţiuni economice, în timpul stării de urgenţă. Argumentul conducerii instituţiei a fost că muzeul se închide, iar prestarea muncii la domiciliu, pentru aceştia, nu se justifică. De asemenea, cei cinci au contestat şi legalitatea calităţii de manager al Angelei Lupşea, şi felul în care aceasta conduce instituţia muzeală.
[eadvert]
La Tribunalul Bihor a fost înregistrat dosarul cu nr. 1748/111/2020 din data de 29.06.2020 având ca obiect: contestaţie decizie suspendare contract de muncă. Pârâtul este Muzeul oraşului Oradea iar reclamanţi sunt muzeografii: Puşcaş Liana, Noane Dumitru, Ţărău Augustin, Imre Zoltan Janos şi Negru Cristian Florin. În 11 decembrie 2020 cererea a fost respinsă, soluţia dată fiind: „Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţii Puşcaş Cristina Liana, Noane Dumitru, Ţărău Augustin, Imre Zoltan Ianoş şi Negru Cristian Florin în contradictoriu cu intimata Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural. Numai cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bihor. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 11.12.2020”.
Motive „nefondate”
În motivarea care a venit acum se arată: „Pe fond, cererea introductivă are un caracter nefondat, fiind sprijinită pe un cumul de argumente nereale şi artificiale, asumate de reclamanţi cu neobservarea bazei legale a solicitărilor invocate, motiv pentru care apreciem că motivele invocate de reclamanţi ca fiind nefondate”. Se precizează, de asemenea, legat de mandatul managerului Angela Lupşea că aceasta, conform contractului individual de muncă din 30.03.2018 deţine funcţia de director până la acreditarea Muzeului oraşului Oradea – Complex Cultural. Acreditarea a fost acordată prin Ordinul nr. 3126/13.11.2019 al ministrului culturii, şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 27.11.2019. Ca urmare, printr-un act adiţional la contractul de muncă, s-a modificat durata contractului până la ocuparea postului prin concurs. Drept urmare, semnatara actelor contestate de reclamanţi, atât în 23.03.2020 cât şi în 31.03.2020, director Angela Lupşea, deţinea legal calitatea de conducător al Muzeului oraşului Oradea – Complex Cultural, „fapt ce demonstrează susţinerile reclamanţilor ca fiind nefondate”.
Referitor la contestarea suspendării temporare a celor 30 de angajaţi din totalul de 40, în motivare se arată că aceasta „a avut loc în contextul în care activitatea muzeelor a fost redusă, şi a fost respectate întocmai prevederile articolului XI, alin.(2), lit. b), procentul fiind de 73% din totalul angajaţilor , sub limita impusă de lege de 75%.”
La Primăria Oradea a fost constituită o comisie de disciplină care a evaluat acest conflict. „Am semnat două materiale de la comisia de disciplină, desfacerea contractului de muncă a unui angajat și reducerea cu 5% a salariului altuia”, a spus primarul Birta Florin, chestionat pe subiectul scandalului de la Muzeul Orașului Oradea. Întrebat dacă are în plan să intervină în conflictul dintre directoare și angajați, Birta a răspuns „Ce să intervină primarul din momentul în care este o comisie de disciplină la nivelul Primăriei Oradea, care anchetează faptele tuturor angajaților Primăriei”. El a mai insistat că „nu am primit nicio sesizare de la nimeni, de la niciun angajat al Muzeului”.
„Instituţia se va apăra în instanţă”
Solicitată să îşi spună punctul de vedere, managerul Angela Lupşea ne-a trimis la redacţie un drept la replică intitulat „MUNCA LA STAT pentru STATUL LA MUNCĂ” în care precizează ca acuzaţiile angajaţilor „sunt în totalitate false, tendenţioase şi calomnioase, atât la adresa instituţiei muzeale cât şi la persoana mea, menite a aduce atingere intereselor instituţiei în raport cu alte autorităţi publice sau instituţii de specialitate. Instituţia se va apăra în instanţă şi va prezenta toate documentele care atestă acest lucru, aşa cum a procedat şi până acum şi a avut câştig de cauză în procesul ce a fost la Tribunalul Bihor nr. de dosar 1748/111/2020”.
Managerul precizează că în ultimii doi ani documentele instituţiei a fost supuse controlului din partea Curţii de Conturi, a fost auditată financiar şi a solicitat rambursare de TVA – sume de peste 400.000 lei acceptate integral. „Se arată astfel că, atât timp cât instituţii abilitate ale statului au aprobat exerciţii financiare, au emis documente în acest sens şi nu sunt înregistrare până la data prezentei alte documentele care să ateste un management deficitar imputabil direct conducerii instituţiei, declaraţiile făcute în spatiul public de dl Ţărău se situează în altă sferă, pe care o vom demonta la momentul potrivit în instanţă”, scrie Angela Lupşea.
Managerul a mai precizat că toată activitatea ştiinţifică a instituţiei este coordonată de directorul adjunct dr. Ioan Ciorba, istoric. „Mentionez că sfera de activitate a dlui Ţărău din ultimii 3 ani a fost cu precădere axată pe documentarea privind expoziţia permanenta dedicată învăţământului orădean, care, predată în 2020 şi supusă aprobarii Consiliului Ştiinţific şi reprezentanţilor instituţiilor de cult, a fost respinsă, atât din punct de vedere al documentării, cât şi din cel al amenajării”.
Managerul menţionează că domnul Ţărău refuză periodic să întocmească documente legate de completarea patrimoniului muzeal, aceste obiecte fiind depozitate fără a avea asumată provenienţa lor sau să fie propuse pentru includerea în patrimoniu conform unei evidenţe ce presupune în primul rând catalogarea bunului, valoarea acestuia, propunere de valorificare.
„Colectivul” coordonat de dl Ţărău în acest demers a arătat în ultimii ani că sabotează sistematic activitatea instituţiei şi a dezvoltat un conflict direct şi deschis cu directorul şi directorul adjunct, prin articole în mass-media care nu fac altceva decât să aducă atingere imaginii instituţiei şi întregului colectiv de angajaţi în număr de 35”.
Despre activitatea lui Imre Zoltan Janos ca şef de birou, menționeză că aceasta nu s-a încadrat în parametri profesionali corespunzători. „Exista un dosar de cercetare disciplinară și alte acte în instituţia muzeală care arată acest lucru. Un lucru important de ştiut pentru cititori, domnul Imre Zoltan Janos a fost şef serviciu şi şef birou arte vizuale, nu a fost încadrat ca şi director, director adjunct sau manager cultural la muzeu”.
Legat de activitatea lui Dumitru Noane, un exemplu este dat prin nota explicativă prin care acesta declara că din aprilie 2018 „nu reuşeşte să se adapteze la sfera de activitate muzeală, că ritmul este mai lent, ezitant, nesigur datorită faptului că documentele trebuie să fie asumate şi ca atare prin ieşirea în spaţiul public acestea ar fi supuse unor critici. Totodată declara că are experienţă doar în sfera administativă la Cetatea Oradea”.
Managerul concluzionează: „Finanţarea muzeului este asigurată de la bugetul local, aşadar din banii orădenilor, care nu cred că preferă să fie achitate salarii cu sume cuprinse între 3500 – 4100 lei net, pentru persoane care nu îşi respectă sarcinile din fişa postului, și au alte preocupari…. în timpul serviciului, mai ales în situatia în care din cauza pandemiei multe persoane au rămas fără un loc de muncă.”
Cât despre un posibil denunţ la DNA care apare în articolul „Dictatura bunului plac la Muzeul orașului Oradea” apărut pe site-ul cotidianul.ro, Angela Lupşea precizează că nu ştie nimic de un astfel de denunţ.
Trimite articolul
XCastelul 🎩
-
Lumina donjonului cetatii,
de Adrian Crish (campion pe satele Bihorului la rime, filolog, al doilea dupa Eminescu, redactor important la dihoreanul)Angela, comoara noastra,
Sa nu cumva sa-ti dai demisia,
Sa stai acolo pentru interese,
Sa aiba si Larisa Birta ce manca.Iar daca pleci, noi toti speram,
Sa te ia Bolovanul Bihorului,
Si sa te puna la bilete,
Tocmai la Cetatile Ponorului.Sa ne traiesti jurista noastra,
Sa ne dai bani pentru-articole,
Sa se bucure si gura noastra cea spurcata,
In care-a stat doar branza fermentata.
De ce ne trebuie nouã hainã de muzeu la doi nasturi? Nu ne îmbrãcãm bine cu un singur muzeu? Nu ne ţine de repurtaţie la un rãnd de cheltuieli? E locul doctorilor asiguraţi?
-
Daca dorim sa fim oras turistic trebuie sa avem si muzee care sa ofere turistilor si posibilitatea de a vizita asemenea spatii care vin sa scoata in evidenta specificul orasului, ce patrimoniu are Oradea, comparativ cu alte orase din tara. Uitati-va la alte orase din tara – Cluj, Sibiu, Iasi, Bucuresti -, sa vedeti ca au si ele mai multe muzee. Falticeni, jud Suceava, un oras mic, comparativ cu Oradea, are 4 muzee de talie nationala. Pe de alta parte, Muzeul Tarii Crisurilor este un muzeu regional, al regiunii istorice Crisana. Muzeul Orasului Oradea este unul strict local ce isi propune sa valorifice istoria cetatii si a oraselului, ceea ce are repreprezentativ Oradea și, credeti-ma ca are. In plus, toti turistii care intra in cetate intreaba ce se poate vizita si, atunci, le spunem cu mandrie: „Intrati si vizitati muzeul nostru!”. Referitor strict la parerea Dvs., da sunt de acord ca s-ar putea reveni la ceea ce s-a propus initial, si anume Muzeul Cetatii si Orasului Oradea, care ar putea deveni o sectie externa a Muzeului Tarii Crisurilor. In fapt si Complexul Muzeal National Brukenthal din Sibiu are 14 locatii in oras. In acele conditii s-ar putea realiza o serie de reduceri si de personal, deoarece ar avea atunci doar un sef de sectie si personalul strict necesar bunei functionari: muzeografi, supraveghetori, casiere. Oraganizarea ar fi poate si mai eficienta dar, mai ales, ar functiona intr-un cadru muzeal adecvat.
Toate articolele realizate de d-na Camelia Busu referitor la activitatea Muzeului Orasului Oradea sunt, la o privire atenta, partinitoare si nu obiective, cum ar trebui sa fie de fapt. De ce oare? Timpul va aduce clarificari in aceasta privinta! In ceea ce ma priveste pot sa spun doar ca au fost rastalmacite cele scrise de mine intr-o Nota explicativa din decembrie 2020, in care eu am scris de fapt uratoarele: Din cei 25 de ani de cand activez in cadrul Cetatii Oradea – timp in care efectiv am scos cetatea de sub gunoaie, am pregatit terenul pentru derularea unor proiecte de restaurare si refunctionalizare si am participat activ la implementarea acelor proiecte -, 22 i-am petrecut ca si administrator al acestui ansamblu arhitectonic. In acest timp am petrecut 5 ani in conditii realmente inumane, intr-un spatiu neincalzit si fara utilitati. Am trecut peste astea pentru ca, de la bun inceput – asa cum am si aratat in fata comisiei de 7 persoane care m-au intervievat la concursul sustinut in octombrie 1995 pentru acest post -, am vrut sa vin aici cu intentia de a face ceva pentru acest monument istoric simbolic pentru orasul Oradea. Am fost transferat ca muzeograf în cadrul acestui Muzeu, in urma transformarilor care au avut loc in martie 2018, cu incepere de la 1 aprilie. Nu am experienta in activitatea de cercetare stiintifica la fel ca si colegii care au facut asa ceva in tot timpul. De aceea am recunoscut ca sunt mai ezitant si mai nesigur, datorită faptului că documentele redactate trebuie să fie asumate şi ca atare prin ieşirea în spaţiul public acestea ar fi supuse unor critici ale colegilor de breasla (istorici), aceea fiind adevarata cenzura profesionala si nu cea a conducerii manageriale. Ceea ce am facut ianainte – prin numeroasele brosuri si pliante redactate mai ales intre 2001-2007 -, a fost doar o activitate de popularizare a istoriei acestei cetati, astfel ca este mai indulgent privita de colegi. Tot in acel inteval am realizat primele editii ale Serbarilor Cetatii Oradea, in care am adus formatii de renume – ca Iris, Phoenix, Evergrey(Suedia) și Manticora(Danemarca) -, am organizat spectacole de teatru – unii probabil isi mai aduc aminte de primele reprezentatii produse de Emil Sauciuc si trupa coordonata de el – intre care reusita adaptare dupa Decameronul din 2004 -, am adus penru prima data trupe de cavaleri medievali în Cetatea Oradea si altele. Si d-na Camelia Busu este imposibil sa nu-si aduca aminte de ele, dar acum, probabil, alte „interese” o mana in lupta. Sunt numerosi artisti locali si din tara care pot depune marturie pentru toate astea. Trecerea la o activitate cu caracter strict stiintific presupune o cu totul alta abordare si, de aceea, ritmul meu este mai lent. Probabil asta si datorita unor defecte specifice zodiei mele (Fecioara) care ma fac sa fiu mult mai chitibusar, mai perfectionist. Trebuie sa specific ca si structura muzeului – corp A etaj I „Istoria cetatii Oradea”, etaj II „Istoria orasului Oradea”; corp B etaj I „Cultura si civiizatie oradeana”, etaj II „Muzeul Interconfesional”; Corp H „Muzeul Painii”; Corp K subsol „Rezistenta si represiune comunista” -, mi se datoreaza, fiind conceputa de mine in ianuarie-aprilie 2015. Martori pot fi arh. Pafka Ernest, managerul de proiect Dumitru Sim, dirigintele de santier Jakabffy Ladislau si reprezentantii firmei constructoare. Daca pentru toate astea sunt vinovat atunci astept consecintele. Dupa finalizarea celor doua proiecte europene s-a dorit un „suflu nou”, un manager cu viziune, dar viziunea pot sa ti-o creezi numai cunoscand si intelegand ansamblul cetatii si intelegandu-i specificul.
„Finanţarea muzeului este asigurată de la bugetul local, aşadar din banii orădenilor, care nu cred că preferă să fie achitate salarii cu sume cuprinse între 3500 – 4100 lei net, {…}, mai ales în situatia în care din cauza pandemiei multe persoane au rămas fără un loc de muncă.” Abordarea este total populista si manipulatoare. Au fost in total 5 muzee in tara care au procedat la trimiterea in somaj tehnic partial (adica a unei parti din personal) sau cu consimtamantul angajatilor. Noi am contestat doar faptul ca trimiterea s-a facut pe baza OUG nr. 30/2020 care – dupa cum am vorbit personal cu d-na Violeta Alexandru, ministrul muncii la acea vreme -, se referea strict la mediul privat. Ordonanta pentru mediul bugetar nu a mai fost discutata si aprobata de guvernul Orban. Asa ca plata noastra s-a facut in final tot din fondul de salarii aprobat prin buget dar la valoarea calculata dupa metodologia din OUG nr. 30/2020. Astfel s-a realizat o economie nesemnificativa, doar de imagine. Personal am si spus atunci ca, daca s-ar fi propus – ca masura de solidaritate, data fiind situatia de criza -, ca tot personalul ce tine de Consiliul Local, sa accepte o reducere de 20% pentru perioada de urgenta, as fi fost unul dintre cei care ar fi „votat-o” cu doua maini si as fi facut propaganda pentru ea.
Angela, tu esti domnitza Cetatii, pretioasa noastra…
Din cate am observaty duamna de cand e la acest muzeu directoare a creat multe conflicte.
Ea spune ca se va face economie la buget daca nu se dau aceste salarii insa din cate se poate observa institutia a fost data in judecata iar daca pierde se va plati…tot de la buget, nu va plati duamna din portofelul personal.
Liana Puscas din cate stiu a terminat Facultatea de Stiinte Juridice si probabil stie ce face daca i-a dat in judecata, sansele sunt semnificative ca muzeul…si bugetul…sa piarda.
Angi, vezi ca aia de la DNA care vin peste tine nu-s astia ai nostri, ca la victoras, vin tot aia de la Bucuresti, de la care s-a inbolnavit in Elveția… 😼