Proiectul de hotarâre inițiat de primarul Ilie Bolojan prin care vrea să pună presiune pe agenții economici după modelul regulilor din malluri a adunat în jurul mesei ovale din Sala Mare vreo 30 de persoane, reprezentanți ai afacerilor afectate. Din partea Primăriei au participat Eduard Florea și Sorin Iacob – șef respectiv ajunct în Direcția Economică, Eugenia Borbei – șef Direcția Juridică, un reprezentant al Polției Locale, pe partea de control economic și însuși primarul, care, de regulă, omite acest gen de întruniri cu publicul orădean. În fond, și-a asumat personal proiectul de a scoate din centrul istoric magazinele second-hand, păcănelele și amanetele.
Dintre consilierii locali, au participat pesediștii Liviu Sabău Popa și Adrian Negrea și udemeriștii Kiss Gabor și Peto Dalma.
Mall
Edilul a deschis dezbaterea și a început cu afirmația că ”dorim un centru disctinctiv european, condiție de dezvoltare în anii următori”. A insistat apoi pe eforturile primăriei în acest sens: amenajarea de parcări, reabilitarea de fațade, pietonalizarea de străzi și organizarea de evenimente publice. Introducerea sa a fost ascultată cu răbdare de unii și cu nerăbdare spre nedumerire de alții, interesați mai mult să afle de unde a pornit prigoana care îi vizează direct.
Primarul a continuat, punctând că regulamentul aflat în dezbatere prevede un orar minim care trebuie respectat de agenții economici de la parteruri respectiv de la stradă, sub amenințarea unor amenzi. De asemenea, a repus pe masă ideea de a supraimpozita cu 50% spațiile comerciale neocupate, din centrul istoric.
A ajuns și la ”cartoful fierbinte” al regulamentului, ”profilurile economice ”nedorite”. A argumentat cum le-a ales prin faptul că ”există activități care aduc un plus de valoare unei zone și altele nu” și apoi le-a înșirat pe cele indezirabile: amanet, spălătorii auto, jocuri de noroc și magazine de haine second hand. În opinia sa acestea ”nu generează trafic care să atragă companii importante și public în centru”.
Centrul 7/11?
Din public, primul la microfonul dezbaterii a fost useristul Marius Selegean, care a venit pregătit să analizeze regulamentul punct cu punct dar căruia i s-a tăiat avântul – organizatorii au alocat dezbaterii doar o oră și jumătate, după aceea sala fiind ocupată cu un alt eveniment. El a cerut să afle dacă vor fi supuse tratamentului orarului obligatoriu și birourile sericiilor de consultanță, cele notariale, avocățești sau spațiile băncilor. A primit răspuns de la Bolojan, care i-a expus exact mecanismul după care se așteaptă să funcționeze regulamentul: ”având în vedere că birourile notariale și avocățești nu o să fie fericite cu această măsură, se vor muta la etaj sau se vor conforma”. Iar despre bănci, a spus că sunt libere să își facă socotelile dacă le merită să funcționeze ca la mall sau să se relocheze. Sâmbăta și duminica se va respecta acel program? ”Da!”, a transmis edilul.
Păcănelele să fie exceptate!
Deși în sală s-au aflat mai mulți proprietari de afaceri cu pariuri și păcănele, dialogul cu edilii s-a purtat exclusiv prin avocați. Doru Gheorghiu, în numele Romanian Bookmakers, a făcut o probă de oratorie cu diplomație: a transmis primarului deschiderea celor pe care îi reprezintă la o ”conformare voluntară” și la dorința lor de a fi ”armonie cu comunitatea”; a amintit ce ar însemna interzicerea jocurilor de noroc – revenirea la timpurile dinainte de 1989 și la jocurile ilegale, și a pus în discuție ”nevoia umană de adrenalină”. ”Va exista un grad de conformare cu care veți fi mulțumiți”, le-a spus edililor, propunându-le să implice Primăria într-un sistem de control al fenomenului în oraș. După care a cerut eliminarea jocurilor de noroc din categoria celor nedorite.
Avocata Andreea Staicu, în numele firmei 777 a conturat o imagine colorată civilizat și profitabil a acestei activități: ”am încercat să aducem Vegasul în Oradea de 12 ori”, a spus ea, referindu-se la sediul El Dorado de pe Corso, din Palatul Apollo. A insistat că până în 20% dintre clienții localului sunt maghiari, care vin în Oradea să cheltuie – ”banii încasați aici fac venit la bugetul de stat”. ”Niciunul dintre punctele precizate de dvs. nu sunt încălcate, din contră, nu cred că aveți ce să ne reproșați, discutând strict de locația de pe Corso”, a fost concluzia sa, adresată personal primarului, împreună cu o mapă de prezentare a evenimentelor din respectivul local.
Mai târziu în dezbatere, Bolojan le-a răspuns celor doi avocați, reluând ideea că în orașele mari ”nu veți găsi jocuri de noroc în zona centrală”. ”În funcție de ce oferi la un spațiu comercial, publicul locului va fi pe măsură(…) Nu cred că suntem un fel de Monte Carlo”, a zis edilul, dând frâu liber șirului de gânduri: oamenii dependenți de jocuri de noroc apelează din disperare la amaneturi și asta generează situații urâte pe plan personal și social.
Amanetul, agent de dezvoltare!
În aceeași idee, că dezvoltarea nu e încurcată de firma sa, a continuat și patronul unei case de amanet, cel care a și observat că nu știe niciun astfel de local în centrul istoric. S-a lansat apoi într-un soi de atac la adresa edililor, arătând că este jurist de profesie: ”nu puteți dumneavoastră să ne reglementați ca pe vremea lui Ceaușescu. Nu ai cale legală să obligi pe cineva să închirieze un spațiu dacă nu vrea sau să impui o activitate”. Pretenția sa: ”să se renunțe la includerea caselor de amanet în regulament”.
Alergie la Union Flag?
”Să ne spuneți pe ce să ne reprofilăm. Știm ce nu avem voie, aș vrea să știu ce putem face. Sunt șocat! Am venit să vorbim de magazine închise, de locuri de muncă. Ați făcut o analiză câte cereți de la noi. Faceți pavaje noi în fața magazinului, ce efect are asta pentru spațiul comercial?”, și-a început intervenția Vezsenyi Zsolt, IT-ist de profesie, apărător al magazinelor de haine second-hand la dezbaterea de joi.
I s-a adresat direct primarului: ”Aveți probleme cu steagul englezesc sau cu denumirea London?”. A insistat că ”piața nu permite să mă reprofilez pe haine noi, nu e atât de ușor” și a cerut din nou să afle dacă s-a făcut măcar o estimare a ceea ce înseamnă închiderea magazinelor, în locuri de muncă pierdute astfel.
Partizanul amanetului a argumentat și pe tema magazinelor second: ”până când în parcurile industriale se lucrează pe salariu minim, ăsta e nivelul, ăsta e publicul, astea sunt magazinele pe care și le permit orădenii. Și în Timișoara și în Arad, salariile sunt mai mari. Dacă oamenii ar avea bani, nu ar cumpăra de la second hand”.
Primarul a răspuns ”secondiștilor” că nu le poate sugera spre ce să se reorienteze, poate să le spună doar ce își doresc edilii: ”oameni de o anumită calitate, spații de o anumită calitate”…
”Nu-i bai, că Primăria va da o hotărâre de consiliu să vină Hugo Boss și Armani în centru”, a venit, ulterior, o replică, peste masa ovală.
Același CAEN?
Udemerista Peto a acuzat Primăria și edilii că lovesc în IMM cu acest regulament. Pesedistul Sabău Popa a intervenit pe final, cu chestiuni aplicate: Cum va ști poliția locală momentul exact la care un spațiu a rămas gol din moment ce acesta contează? Cine ia amenda dacă un spațiu este dat în chirie dar chiriașul pur și simplu nu își desfășoară activitatea? Cum va proceda Poliția Locală dacă un second are 3 haine cu eticheta pe ele și restul sunt second, din moment ce comerțul cu haine e reglementat sub același CAEN?
Observațiile vorbitorilor urmează să fie înregistrate și, după cum consideră edilii, ar putea sau nu să fie incluse în regulamentul propus spre aprobare Consiliului local. Regula e că rămân literă moartă. JB-C.GH.
Citiți principiile noastre de moderare aici!