Marți seara, peste 70 de membri din Asociația de Proprietari 114 Rogerius, din peste 330 de toţi, au participat la o nouă ședință, în încercarea de a-și schimba conducerea. Alţi peste 60 au votat prin persoane mandatate. „Nu vă mai vrem, asta e”, s-a auzit o voce din public. Asociaţia, cu datorii de peste 446.000 lei numai la căldură, este la a treia încercare de a-şi schimba conducerea, în ultimele şase luni.
Aflată în topul restanțierilor la plata utilităților, asociaţia este în proces cu peste 60% dintre membri datornici. Pentru conflictul de acum, fosta conducere, în frunte cu ex-președintele Torok Zoltan, dă vina pe setea oamenilor de răzunare, după acțiunile în justiție. „Când ești în proces cu atâția și în diverse faze de executate cu alții, era de așteptat să se ajungă aici”, zice fostul președinte. În replică, cei ce susțin schimbarea cred că s-a ajuns în situația dezastruoasă din cauza proastei administrări și a facturilor umflate.
Plângere penală, la comun
Autorii „puciului” din asociație – Alina David și Sebastian Oprea, împreună cu alți peste 40 de proprietari semnează o plângere penală care-i are ca titulari pe fostul președinte, Torok Zoltan, pe membri comitetului executiv, pe Elena Oancea – administrator al asociației, societatea de cenzorat dar și pe funcționarii Compartimentului îndrumare și control asociații de proprietari din Primărie. Cenzorii sunt acuzați de „înșelăciune, neglijență și abuz în serviciu, nerespectarea legii asociațiilor de proprietari și a legii contabilității”, după cum se arată în plângerea penală, iar ceilalţi sunt reclamaţi pentru o lungă listă de abateri.
Dublă preşidenţie?
Cea mai vizibilă țintă a constestatarilor e ex-președintele Torok. De la începerea scandalului, în toamna trecută, blocul în care locuiește acesta, N3, s-a desprins din asociația mama, 114 Rogerius. Asociația N3 s-a înființat în primăvara anului trecut, sub coordonarea lui Torok, dar demisia sa de la 114 Rogerius a fost înregistrată în decembrie 2013. „Dl. Torok s-a aflat într-un conflict de interese evident, cu începere din luna aprilie 2013, când s-a constituit asociația nouă. Dl. Torok are calitatea de președinte a acesteia și a avut-o concomitant și pe aceea de președinte a asociației 114 Rogerius, deși în mod clar, cele două persoane juridice aveau interese contrare”, reclamă contestatarii. Aceștia zic că Torok însuși ar fi semnat defalcarea datoriilor asociației noi la desprinderea din cea veche, dar în numele asociației 114 Rogerius.
„Nu am fost președinte la ambele asociații, nu am fost niciodată în conflict de interese. Asociația N3 s-a desprins din 114 Rogerius din noiembrie 2013 iar eu mi-am pus demisia din 2 decembrie”, este replica lui Torok Zoltan.
După 17 ani în funcția de președinte de asociație, omul zice că a ales să renunțe la ea din cauza scandalului recent. A desprins blocul în care locuiește pentru că acesta avea datorii mult mai mici față de condominiile din care provin reclamanții săi.
Sebastian Oprea susţine, în numele colegilor de asociație, că la plecarea din asociația mama, Torok nu ar fi luat toate datoriile, ci doar pe cele către Electrocentrale SA. „Defalcarea debitelor către furnizori nu am făcut-o eu, ci un expert contabil, printr-un raport de expertiză contabilă extrajudiciară, care e folosită în eșalonarea și reeșalonarea debitelor. N-a dus nimeni, nici mai mult nici mai puțin, debitele de la noi s-au regăsit și la furnizori”, este răspunsul celui acuzat.
Angajați mulți, asociație datornică
Aspectul …social al zonei este evident pentru orice trecător iar acumularea de restanțe este o dovadă în plus a nivelului de trai din zonă. În aceste condiții, membri asociației reclamă numărul mare de angajați, între care și un arhivar. „Nu e vorba că-s mari salariile, dar sunt prea multe. Arhivarul, Elena Lupșa, nu știe nimeni ce face și cine e. Nu știm ce arhivează că sediul asociației este de 4 mp”, susține Oprea. Torok se apără spunând că cifra de 21 de angajați e exagerată. „Sunt adunați și puși în tabel oameni care au lucrat și în urmă cu 3, 4 sau 5 ani. Mulți erau lichidați când s-a întocmit acel tabel și oricum, au fost angajați cu decizia adunării generale a asociației (AGA). Arhivarul e necesar pentru că arhiva a trebuit reconstituită. În 2000 am preluat asociația după o delapidare. Și acesta e angajat tot de AGA, nu de Torok”, ne-a spus ex-președintele de la 114 Rogerius. În prezent, asociația are 13 angajați.
Cele două părți au păreri diferite și despre restanțele la apă rece, spre exemplu. „Revizioniștii” spun că s-au tocat bani degeaba pe lucrări proaste – 50.000 de lei pe an, iar apa continuă să se piardă în beciuri. De cealaltă parte, asociația îşi acuză membri că fură cu ajutorul contoarelor montate greșit sau cu verificările expirate. „Pierderile de apă pe blocul L1, de exemplu, sunt de 380 de mc. Beciul e praf. S-au cheltuit o căruță de bani pe rețelele alea și nu se vede nimic”, reclamă Oprea. „Pierderile cele mai mari de apă sunt la blocurile L1 și N2, de unde provin și cei mai mulți reclamanți. La L1 au verificările contoarelor expirate în proporție de 75% și la N2 sunt cu probleme 95% dintre apartamente”, reclamă, în replică, Torok.
Vrem actele!
Miza scanalului sunt actele asociației. Contestatarii se simt furați și insistă să primească acces la documente, pentru a se convinge pe ce au fost cheltuiți banii. „Vrem să le analizăm în detaliu și să vedem ce găsim, poate s-a furat”, zice Oprea. Ca să pună mâna pe hârtii, au organizat mai şedinţe pentru schimbarea comitetului executive al asociației. S-a ales, chiar, un nou președinte, Alina David, care a cerut acele acte. Demersurile au fost blocate în justiție, însă. „Dânșii au încercat să organizeze niște adunări ad-hoc numite adunări generale. După prima ședință, au afișat pe ușile blocurilor informarea că s-a demis conducerea fără preaviz. Apoi am fost somați să predăm documentele asociației. La a doua ședință am fost și noi dar nici acolo n-au putut sta cuminți: au denigrat, au amenințat. Ședința s-a terminat pentru că n-am putut continua din cauza turbulențelor. Ambele decizii din ședințe au fost suspendate de instanțele judecătorești, motiv pentru care nici nu mi-am dat demisia la zi”, relatează Torok. De bună voie, acesta și-a prezentat demisia ulterior. Acesta zice că nu a refuzat vreodată predarea actelor. „N-a fost refuz de predare. Ei n-au ajuns până acolo încât să trebuiască refuzați, deciziile celor două AGA sunt suspendate”, argumentează el. „Am fost aleși în mod legal și-n mod legal vrem să fim schimbați”, mai cere el. „Ei nu pot dovedi toate aceste reclamații”, a mai completat și administratorul Elena Oancea.
Ultima tentativă
Cea mai recentă încercare de instalare a unei conduceri noi a avut loc marți seara, în cadrul unei adunări generale convocate de vechea conducere, cu un președinte de asociație interimar. Ședința s-a finalizat cu înlocuirea presedintelui, cu 73 de voturi „pentru” și 49 „contra”, precum și cu schimbarea comitetului executiv. Rămâne de văzut dacă fosta conducere va ataca și aveastă decizie în justiție sau „se va preda” cu documente cu tot.
Un episod ușor amuzant s-a consumat în prima jumătate a ședinței: în vreme ce lectura un raport de activitate, reprezentantul asociației s-a trezit că „sunt persoane străine printre noi”, referindu-se la redactorul Jurnal bihorean, care, de altfel, și-a anunțat prezența de la bun început. Asta în condiţiile în care, aceeaşi conducere a anunţat interdicţia fotografierii sau înregistrării şedinţei.
În ciuda rezervelor evidente ale staffului, majoritatea covârșitoare a votat ca intrusul să rămână la ședință. Unii chiar și-au întrebat salariații din conducerea asociației dacă au ceva de ascuns…
Care pe care
Celor de la Primărie li se impută, în aceeaşi plângere penală, „neglijența în serviciu”. „Compartimentul ăsta din Primărie este singurul la care putem apela, dar tot degeaba. Trebuia să își facă treaba ca lumea, că alt organ de control pe asociații nu știu. Mi s-ar părea normal ca într-o asociație ca asta, cu datorii de șapte miliarde (lei vechi n.r.), să faci un control mai sever pe ce se încasează banii și unde se duc”, crede Sebastian Oprea, unul dintre cei mai vocali contestari ai vechii conduceri, nemulțumit de implicarea arătată de Municipalitate în controlul asociației.
În replică, angajatele compartimentului susțin că volumul mare de muncă nu le permite să acopere în detaliu fiecare asociație. „Sunt 782 de asociații în Oradea. Nu apucăm să le verificăm decât atunci când sunt reclamații. La asociația asta am fost la zeci de ședinte, după-amiaza, din timpul nostru liber. Nu putem noi să le schimăm conducerea. Primăria s-a implicat destul, dar ei nu sunt capabili să se organizeze”, spune Mariana Tiurbe, în numele compartimentului. Funcționarele Primăriei mai spun că toate aspectele reclamate de contestatari au fost verificate dar că pentru toate „are acte justificative, documente sau procese verbale ale adunăriilor generale”. De cealaltă parte, și echipa lui Torok le acuză pe angajatele Primăriei că „i-au învățat (pe opozanți n.r.) cum să facă”. „La un moment dat, poate o să ne îndreptăm și noi împotriva lor. E deja un afront personal”, spune funcționara.
Restanţe record
La Compania de Apă Oradea, la începutul anului, Asociația 114 Rogerius avea datorii de 99.880 lei. Are semnat un contrat de eșalonare până în 31 ianuarie 2015, cu plata lunară a 8.700 de lei pe lună, pe lângă facturile curente.
La Termoficare SA, asociaţia avea, la 20 martie, o datorie de 198.687 lei, cea mai veche factură restantă datează din 30 octombrie, anul trecut. Are angajament de plată pentru suma de 86.950 lei, pe 6 luni (martie – august), cu 10.000 lei în prima lună şi apoi câte 15.390 lei în fiecare din următoarele 5 luni, în paralel cu facturile curente la zi.
La Electrocentrale SA, 114 Rogerius figurează cu o datorie de 426.652 lei, pentru care s-a angajat s-o plătească până în aprilie 2015. Plăţile angajate sunt de 15.000 de lei în lunile de iarnă respectiv de 45.000 de lei în lunile de vară, adică din mai până în octombrie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!