Populismul, sursele alterantive la bugete sau alte motive fac ca „lumea bună” din ţară să opteze pentru cota minimă legală a impozitului pe spaţiile nerezidenţiale ale persoanelor fizice – 0,2%.
Anul trecut, admistraţia orădeană şi-a trecut prin Consiliul Local o cotă de 1% iar acum, când s-a trezit cu nemulţumiţii în cap, anunţă că ar scădea-o la 6%. Cum situaţia în fiscalitate este foarte fluidă – e greu de prognozat cu exactitate încasări din impozitele noi, introduse de Codul Fiscal, se ridică întrebarea de ce 0,6% şi nu 0,2% practicat de majoritatea municipiilor de prim rang, categorie din care face parte şi Oradea. Doar pretenţiile oraşului în peisaj naţional sunt de „tigru economic”.
Cluj, Iaşi, Braşov
Codul Fiscal a introdus, din acest an, principiul impozitării imobilelor în funcţie de folosinţă şi nu după proprietar, persoană fizică sau juridică. A apărut noua categorie a impozitului pe clădirile nerezidenţiale sau mixte ale persoanelor fizice. Limitele stabilite legal sunt de 0,2% şi 1,3% la care se adaugă libertatea consiliilor locale de a majora cu 50% anual. Majoritatea oraşelor mari din ţară au optat pentru cota minimă. Bucureşti, Braşov, Piteşti, Iaşi, Craiova sau Cluj şi-au votat cota de 0,2%. Cota de la Cluj miroase a populism, susţin economiştii primăriei orădene. „Au mers în toate dezbaterile publice cu procentul propus de 1% şi, în şedinţă de consiliu local, a trântit primarul Boc salvatorul procentul de 0,2% şi aşa s-a votat”, spune Eduard Florea, city manager. Desigur, oraşul bubuie economic deci dispune de rezerve serioase din cotele care-i revin din Impozitul pe Venitul Global, apreciază Nadia Haş, şefa Direcţiei Ecomomice.
Şi alte oraşe de dimensiuni mai mici s-au mulţimit cu cota minimă – Baia Mare, Piatra Neamţ sau Buzău figurează în topul cu cele mai mici impozite la această categorie.
Timişoara, Arad
Cu propunerea de reducere a cotei la 0,6%, Oradea se aşează într-o categorie cu puţine oraşe mari şi mai multe de rang II. Timişoara şi Aradul şi-au stabilit cota la acest nivel. Economiştii Primăriei susţin că au optat pentru acest nivel mai degrabă cu gândul la stabilitatea bugetului votat recent decât cu grija apăsării pe contribuabilii vizaţi. City managerul Florea invocă „sustenabilitatea proiectelor” oraşului şi „stabilitatea datoriei publice”. „Pe datele pe care le avem azi, atât ne putem asuma”, spune el. Datele incovate sunt 33 de rapoarte de evaluare a unor spaţii aflate în această situaţie, în condiţiile în care poate vorba de mii de cazuri. Florea spune că, o simulare de scădere a cotei de la 6% la 5% ar duce bună parte dintre situaţii sub impozitul pe care l-ar datora ca spaţii locative.
La limită
Unii dintre proprietarii de imobile nerezidenţiale apreciază reducerea de la 1% la 0,6% ca „binevenită şi semnificativă”, chiar dacă e „în continuare, destul de mare raportată la actualele evaluări”. Unul dintre cei vizaţi ne-a transmis că aşteaptă cu răbdare finalul anului, când Primăria va avea un tablou mai fidel al situaţiei în oraş, nu doar presupuneri, ca acum. Atunci se aşeaptă la rediscutarea aceastei cote, pe cifre reale. „În mod cert, o creştere graduală anuală nu va fi sustenabilă pentru economia oraşului. Mizăm că Primăria va acoperi o scădere de impozit din mărirea bazei de impozitare şi că va merge chiar mai jos de 0,6% în anii următori”, ne-a transmis acesta.
Creştere, de fapt
Aşteptările proprietarilor de spaţii nerezidenţiale sunt pe contrasens cu proiecţiile economiştilor din Primărie şi ale primarului Ilie Bolojan. „Este o reaşezare care ia act de o realitate. Din cauza sistemului de evaluare, persoanele fizice aveau altă grilă de evaluare şi plăteau mai mult decât persoanele juridice, ceea ce nu era echitabil”, comentează Bolojan scăderea cotei. Crede că grilele de evaluare „vor tulbura politicile publice în următorii ani”.
Conform Nadiei Haş, şefa Direcţiei Ecomomice, Primăria nu s-a dus sub 0,6% pentru că e de aşteptat ca în anii următori această cotă să crească. Fideli principiului impozitării după folosinţă şi nu după proprietar, edilii ar unifica procentele. Asta înseamnă scăderea cotei pentru clădirile persoanelor juridice, acum taxate cu 1% din valoarea evaluată dar creşterea celor deţinute de persoane fizice. 0,8% este procentul unic care se prefigurează.
Sprijin pentru „cei mici”
Situaţia impozitului nerezindeţial datorat pe spaţiile din locuinţe e departe de-a fi clarificată. Conform unei propuneri de modificare a normelor de aplicare a Codului Fiscal, venită de la Miniserul Finanţelor, prevede că acestea nu vor mai fi afectate de noul impozit dacă antreprenorii respectivi nu îşi deduc cheltuilelile cu utilităţile aferente clădirii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!