Pe cât de ambițios planul primarului, pe atât de sensibilă locația. Călcată de mai multe controale, direct de la Ministerul Mediului sau prin Garda Națională respectiv locală de Mediu, Primăria Pietroasa a încasat o superamendă de 50.000 numai la începutul acestei săptămâni. Motivul principal e bâlciul din Glăvoi. Construcțiile ilegale se extind necontrolat atât ca spațiu cât și ca domeniu de activitate iar camparea în absența unor condiții de minimă igienă a transformat pădurea din vecinătate în budă deschisă.

Este o realitate pe care o poate constata orice vizitator, așa că nici n-are sens ca instituțiile cu atribuiții în Glăvoi – primăria Pietroasa sau Parcul Natural Munții Apuseni, să o nege sau tăduiască. În schimb, practica e că șefii lor se acuză reciproc de rea voință, interese obscure sau pur și simplu sabotaj. La începutul acestei săptămâni, chiar înainte să i se înmâneze procesul verbal cu amenda, primarul comunei Pietroasa, Cornel Pîelea, ne-a relatat despre planurile sale despre legalizarea situației din Glăvoi.

WC, dușuri, garduri…

„Avem un proiect, va merge la autorizat la Parc. Vor fi 10 toalete de bărbați, 10 de femei, dușuri cu apă curentă, într-o clădire alimentată cu curent electric de la panouri fotovoltaice. Vor mai fi 30 – 50 de vetre de foc și o parcare cu 300 de locuri, undeva în dreapta drumului”, spune Pîlea, referindu-se la Poiana Glăvoi, la perimetrul din jos de drumul care duce mai departe, spre Peștera Căput.

Din cele 7 hectare de teren cât are Poiana Glăvoi, Primăria Pietroasa a introdus patru în intravilan. În planul urbanistic general al comunei acestea vor primi primesc destinația de camping în locul celei de pășune.

„Anul acesta ar putea începe construirea împrejmurii. Da, campingul va fi împrejmuit, am avut reclamații de la oameni că le-au intrat vacile peste corturi”, mai spune primarul.

Tatonări

„Am avut discuții cu Parcul și cu cei de la Mediu înainte, să nu trăim cu impresia că noi lucrăm la un prioect care nu va fi aprobat apoi. Discuțiile cu Parcul au fost să nu facem construcții mari și să nu intrăm în zona de protecție specială”, declară Pîlea. Primarul zice că avea în plan să introducă curent în Glăvoi dar drumul de acces este al Romsilva și Direcția Silvică nu a acceptat proiectul de a pune stâlpi.

Taxele pe care le propune Pietroasa în Glăvoi ar fi 5 lei/cort mic/zi, 10 lei/cort mare/zi. Pentru parcare, ar fi 10 lei/zi de weekend și 5lei/zi în timpul săptămânii. Atât toaleta cât și parcarea ar urma să fie administrate de angajați ai Primăriei Pietroasa.

Un fel de …intrare în legalitate

Dacă problema campării în Glăvoi și Padiș e de când lumea, construcțiile ilegale au luat avânt după 1989. Acum, primarul zice că în Glăvoi sunt șase puncte de alimentație publică. Deși mai multe controale ale Inspecției de Stat în Construcții și ale Gărzii de Mediu s-au încheiat cu decizia că tarabele și gheretele trebuie dărâmate, primarul spune că a închiriat terenul comercianților.

„Avem contracte de închiriere teren pentru amplasamentele acelea, cam 50 mp pentru câte una dar pentru amplasare de tonete și chioșcuri. Ce e în plus față de asta, tersase și ce mai e, trebuie desființate. Avem de la Inspecția în Construcții decizie că trebuie să le demoleze”. Pe viitor, primarul le-ar închiria teren comercianților, câte trei luni pe an, cât e sezonul în Glăvoi.

Teoretic, comercianții ilegaliști din Glăvoi ar trebui să fie de-a dreptul înspăimântați cu toate instituțiile statului suflându-le în ceafă de câțiva ani încoace. Practic, fenomenul construcțiilor ilegale a înflorit inclusiv în acest an. Pe lângă un langoș, o carne friptă, alcool și răcoritoare, gheretele și-au improvizat într-un soi de mansarde și ceva tentative de spații de dormit, pe care le-ar folosi în familie sau le-ar oferi turiștilor.

Și autorizarea?

Pe cât de grandios sună planurile primarului pe atât e de sensibilă locația și teoretic, pe atât de minuțioasă ar trebui să fie verificarea de către experți a soluțiilor propuse. Deși la prima vedere Poiana Glăvoi pare frumoasă dar banală, ca oricare alta din Apuseni, o individualizează apropierea de unele dintre cele mai spectaculoase și atractive obiective din Parcul Natural.

Complexul Cetățile Ponorului drenează toate apele din poiană, așa că nimeni nu își poate asuma ca acestea să devină un soi de stație de epurare, cu ape împuțite, cu spume galben-maronii. În imediata vecinătate mai sunt Poiana Ponor, Cheile Galbene sau Lumea Pierdută, zone importante și prin faptul că și-au păstrat sălbăticia.

Ce șanse are, astfel, cartierul de corturi și gherete, cu parcarea de 300 de locuri, dorită de primar, să primească avize favorabile de la Parcul Natural Apuseni și Garda de Mediu? „Sper să nu ne încurce”, spune primarul, „și în strategia Parcului acolo e camping. În plus, cei de la Mediu ne-au cerut măsurile acestea tocmai ca să îi dea aviz de camping”. Firmele cu care lucrează Primăria Pietroasa sunt Casa de Expertiză Transilvania și Arhiplan Invest, ambele din Oradea.

Primarul spune că a început o colaborare cu o firmă din Germania dar că costurile pe care le implica realizarea documentației ajungeau la 200.000 de euro, motiv pentru care a și renunțat.

Apele uzate, marea problemă a oricărei amenajări în Glăvoui

„Marea provocare a acelui camping e alimentarea cu apă dar mai ales soluția pentru apele uzate. La o parcare de 300 de locuri, e clar că Primăria așteaptă de la camping un rulaj foarte mare de oameni, care vor avea nevoie de apă pentru duș, apă la toaletă sau apă la spălător.

La Glăvoi nu trebuie un dezvoltat un camping care să crească nivelul probemelor din zonă, ci unul care să le rezolve pe cât posibil. Marea mea îngrijorare pentru Glăvoi este e soluția tenică pentru epurarea apelor uzate”, spune directorul Parcului Apuseni.
În opinia sa, nici ca glumă nu merită luată în considerare varianta că golirea foselor septice să se facă cu vidanja. „E imporant să fie o stație de epurare funcțională, altfel ajungem ca la Vârtop”, spune Moș.

Teoretic… și practic

De altfel, planurile primarului și acordurile instituțiilor sunt pur teoretice câtă vreme cât zonarea internă a Parcului Natural arată că întreaga Poiană Glăvoi este zonă de conservare specială, categorie ce nu permite, teoretic, niciul fel de construcție.

„Întreaga zonă Glăvoi e zonă de conservare specială. A fost făcută greșit de la început și nu a mai fost modificată. În planul de management din 2015 am propus să se scoată o parte din Glăvoi din zona de conservare specială și să se includă într-o zonă de dezvoltare durabilă a activităților umane, singura categorie din arealul Parcului care poate suporta construcții, dar numai cu condiția înființării unui camping”, spune Moș.

Amendă pentru bâlciul din Glăvoi