Consideraţia a fost făcută în cadrul workshopurilor destinate producătorilor, consumatorilor şi actorilor din industria ospitalităţii organizate în cadrul Festivalului Primăvara din Grădină. În acest moment, nici un restaurant din România nu se ridică la standardele de calitate impuse de prestigiosul Ghid Mechelin.
„Dacă ne-am uita pe o rază de 100 km în jurul Oradiei la fiecare ce produce, am putea crea meniuri de Michelin. Avem trufe, avem fructe de pădure, avem peşte. Este foarte important pentru a atinge un nivel de calitate să avem prospeţimea necesară a materiei prime. În tradiţia noastră există preparate de peşte, oaie, berbec, raţă. Fiecare zonă trebuie să vină în acest demers al nostru cu ceea ce produce, să se identifice cu ceva”, a spus Samuiel Rus. Acesta a anunţat astfel lansarea a două proiecte-pilot, care constitue şi o provocare pentru restaurante. „Ceea ce dorim să facem noi în aceste proiecte este să multiplicăm modele străvechi. Restaurantele care intră în aceste proiecte vor avea cel puţin două preparate pe bază de fructe de pădure în meniul din lunile de vară iulie și august, respectiv, de carne de oaie și vin de masă din viticultura bihoreană, în lunile de toamnă”, a explicat Samuiel Rus.
Producătorii, consumatorii managerii şi proprietarii de afaceri din industria ospitalităţii au putut participa la workshop-uri dedicate lor în cadrul primei ediţii a Festivalului Primăvara din Grădină desfăşurat în Cetatea Oradea.
Workshopurile cu temele „Turismul gastronomic în Bihor ” şi „Oportunităţi de dezvoltare a industriei ospitalităţii în Bihor ” demonstrează locul pe care îl ocupă turismul şi industria ospitalităţii în strategia de dezvoltare a potenţialului turistic în zonă. În acest context, gastronomia e cartea pe care pariază organizatorii acestor întâlniri de lucru: Remus Roşca, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Cercetarea şi Promovarea Produselor Agroalimentare Crişana, Adrian Simon, consilierul preşedintelui Pásztor Sándor, alături de Samuiel Rus, maestru în artă culinară şi membru al Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism. La discuţii a fost prezent şi Traian Bodea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean care a vorbit atât din experienţa proprie de consumator, cât şi din cea a omului de afaceri. De-altfel, întreg evenimentul s-a desfăşurat pornind de la principiul că „sănătatea începe în farfurie ”. „În industria ospitalităţii nu e imboldul care se doreşte a fi. Este loc de mai bine. Există o reticenţă, o încetineală, o lipsă de deschidere a managerilor în a ridica standardul de calitate… Turismul gastronomic trebuie să capete în Bihor o identiate şi aceasta trebuie stabilită după ce facem o analiză a ceea ce avem în Bihor acum, a ceea ce producem, dar şi de la bunele practici din industrie. Apoi, în condiţiile unui turist extrem de mobil, de informat, industria ospitalităţii trebuie să ofere şi experienţe turistului. Interacţiunea cu clientul lasă foarte mult de dorit, chiar dacă preparatul este foarte bun.
De cele mai multe ori succesul unei afaceri în domeniul acesta depinde într-o foarte mare măsură de personalul angajat. O zi obositoare nu scuză un chelner nepoliticos, care nu ştie cum să scape mai repede de un client sosit în local cu 20 de minute înainte de închiderea bucătăriei..’, sunt premisele de la care a pornit Remus Roşca, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Cercetarea şi Promovarea Produselor Agroalimentare Crişana.
Iananul cu găluşte de colomire şi sos vânătoresc că la Păuşă, tocana ciobănească de berbec cu păsulă uscată şi rusli – specialitatea pescarilor de pe valea Crişului Repede au fost doar câteva din reţele pe care maestrul Samuiel Rus, component al lotului României la concursurile internaţionale de gastronomie s-ar axa pentru alcătuirea unui meniu tradiţional.„Un turist trebuie să se ancoreze în realităţile locului din perspectivă gastronomică. Este inadmisibil ca în restaurantele din Oradea să găseşti pizza peste tot, dar să nu găseşti reţete tradiţionale. Aceasta este provocarea pe care o lansăm noi restaurantelor. Trebuie să ne creăm o identitate pornind de la resursele locului. Ştim că nu există o legătură între producători şi restaurante. Scopul nostru este să adunăm restaurantele să cumpere de la producător…. În Franţa există Ghidul Michelin unde poţi găsi, oriunde te afli, cele mai bune restaurante pe raza de 100 km. În România nu există nici un restaurant de un asemenea nivel. Dar dacă ne-am uita pe o rază de 100 km în jurul Oradiei la fiecare ce produce, am putea crea meniu de Michelin. Avem trufe, avem fructe de pădure, avem peşte. Este foarte important pentru a atinge un nivel de calitate să avem prospeţimea necesară a materiei prime. În tradiţia noastră există preparate de peşte, oaie, berbec, raţă. Fiecare zonă trebuie să vină în acest demers al nostru cu ceea ce produce, să se identifice cu ceva”, a spus Samuiel Rus.
Traian Bodea, vicepreședintele CJ Bihor, a militat pentru încurajarea achiziționării produselor agricole de la producători locali, pentru întărirea a ceea ce se numeşte lanț scurt. De altfel, Asociaţia pentru Cercetarea şi Promovarea Produselor Agroalimentare Crişana este şi prima entitate din România care a reuşit să acceseze fonduri pentru a contribui la apropierea producătorilor de consumatori. Atât Remus Roşca, cât şi Adrian Simon şi Samuiel Rus au invitat restaurantele din Bihor să intre în două ambiţioase proiecte- pilot în care ar prinde contur achiziționarea legumelor, fructelor, a cărnii ori a vinului de la cei ce le produc local. „Lansăm două proiecte şi provocăm restaurantele. Ceea ce dorim să facem noi în aceste proiecte este să multiplicăm modele străvechi. Restaurantele care intră în aceste proiecte vor avea cel puţin două preparate pe bază de fructe de pădure în lunile de vară pentru iulie și august, respectiv, de carne de oaie și vin de masă din viticultura bihoreană, în lunile de toamnă”, a explicat Samuiel Rus. Participanţii la proiect trebuie să joace după o regulă: produsele trebuie achiziţionate din Bihor. Participanţii au adus în discuţie şi faptul că în cazul cărnii de oaie ar putea exista imedimente în reușita proiectului, ținând cont de multiplele avize ce trebuiesc obţinute, dar şi de condiţiile în care sunt sacrificați mieii. Adrian Simon crede că împreună cu parlamentarii Bihorului se poate crea cadrul legal necesar derulării acestor proiecte. Meniurile tradiţionale din restaurantele parte a acestor proiecte vor fi promovate şi prin structurile specializate ale Consiliului Județean Bihor. Participanţii au putut afla direct cum funcţionează un restaurant din Franţa care valorifică resursele agroalimentare specifice zonei şi a cărui meniu se schimbă în funcţie de sezon.
În premieră, în deschiderea festivalului, Filarmonica din Oradea a cântat în Cetate, în prezenţa a sute de oameni, “Primăvara” de Vivaldi”. Adda şi Taxi au fost capetele de afiş ale evenimentului, din perspectivă artistică.
Citiți principiile noastre de moderare aici!