Este vorba atât de angajaţii de la Oradea cât şi de cei de la Beiuş, 96 de persoane în total. Astfel, între orele 11:00 şi 13:00 porţile instituţiei au fost închise, neavând loc nici o activitate cu publicul.
„Protestul este spontan, revendicările sunt legate de salarizarea noastră. Faţă de colegii din aceeaşi familie ocupaţională – Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, ANAF şi Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică – noi am rămas în urmă cu salarizarea, având cele mai mici salarii din tot sistemul bugetar în acest moment”, ne-a declarat Ştefan Keseru, reprezentantul salariţilor din CJP Bihor.
Proteste similare au mai avut loc la Casele Judeţene de Pensii din Iaşi, Maramureş, Sălaj, Cluj şi Bistriţa Năsăud.
Angajaţii din casele judeţene de sănătate vor alinierea grilei de salarizare la familia ocupaţională, care au salarii mai mai cu procente cuprinse între 50% şi 70%. În acelaşi timp doresc asimilarea pe grila Casei Naţionale de pensii Publice a noii legi a salarizării nr. 153/2017.
Protestul spontan nu este primul pas făcut de angajaţii caselor judeţene de pensii. „În prima fază a fost formulată o adresă, care a fost transmisă ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale, însoţită de un tabel cu semnăturile tuturor angajaţilor Casei Judeţene de Pensii Bihor, inclusiv ale directorilor instituţiei. Adresa a fost transmisă ministrului în data de 16 noiembrie 2017, dar până în prezent nu a fost primit nici un răspuns”, a subliniat Ştefan Keseru.
În adresă se preciza că angajaţii caselor judeţene de pensii au sperat că Legea 153/2017 va regla în mod realist salarizarea personalului bugetar, dar din păcate şi aceasta îi plasează foarte jos în comparaţie cu colegii din familia ocupaţională „Administraţie”. „Nici în 2022 nu ajungem la salariile pe care alţi funcţionari publici le au în acest moment”, se spune în adresa trimisă ministrului.
Salarii mici, muncă multă
Angajaţii caselor judeţene de pensii au cele mai mici salarii din familia ocupaţională. Spre exemplu, un director executiv al unei case judeţene de pensii are un salariu de bază de 6.899 de lei, un şef de la direcţia judeţeană de finanţe între 10.212 şi 10.937 de lei, salariul ajungând la 14.941 de lei pentru un director executiv al casei judeţene de asigurări de sănătate şi pentru unul al direcţiei judeţene de sănătate publică.
Un referent de grad profesional superior 5 de la casa judeţeană de pensii are un salariu de încadrare de 2.246 de lei, unul de la ANAF – 2.959 – 3.075 de lei, unul de la casa judeţeană de asigurări de sănătate – 3.627 de lei, iar unul de la direcţia judeţeană de sănătate publică – 4.080 de lei.
„Privim obiectiv şi matematic nivelurile salariale pentru instituţiile deconcentrare de acelaşi nivel administrativ, cu responsabilităţi faţă de bugetele publice pe care le gestionează cel puţin similare, cu aceleaşi riscuri şi complexitate ale activităţii şi contatăm diferenţe salariale între aceleaşi funcţii chiar de 50% – 70%”, a observat reprezentantul salariaţilor din CJP Bihor.
Protestatarii au discutat şi cu preşedintele CNPP, Robert Iulian Dumitru, care le-a transmis că este alături de ei şi să-i mai dea răgaz o săptămână pentru a încerca să le rezolve doleanţele.
Citiți principiile noastre de moderare aici!