Statistica incendiilor arată că, anual, în medie, 14% din incendiile care se produc în România la gospodăriile cetăţeneşti au loc ca urmare a coşurilor de fum defecte sau necurăţate, iar 6% ca urmare a mijloacelor de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate. Datorită faptului că în ultima perioadă în municipiul Oradea s-au produs un număr mare de incendii comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal datorate coşurilor de fum, burlanelor neprotejate termic sau a sobelor, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă recomandă locuitorilor, respectarea câtorva condiţii esenţiale ce trebuie avute în vedere la construirea, amplasarea, protejarea, întreţinerea şi exploatarea coşurilor pentru evacuarea fumului. Coşurile de fum trebuie să fie stabile şi rezistente la temperaturi ridicate ce pot depăşii 1000 grade Celsius rezultate în urma arderii funinginii din interior şi să împiedice propagarea incendiului între nivelurile unei clădiri.
Condiţii optime
Pentru asigurarea securităţii la incendiu, coşurile de fum necesită respectarea următoarelor condiţii: coşurile de fum nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii, ele se reazemă de regulă pe fundaţie, dar se admite şi rezemarea pe planşee cu măsuri corespunzătoare de preluare a încărcăturii, coşurile se leagă de structură la trecerea prin planşee prin dispozitive constructive în vederea asigurarii rezistenţei şi stabilitaţii. La străpungerea planşeelor combustibile, elementele de lemn ale plaşeelor trebuie sa fie distanţate la cel puţin 24 cm de la faţa interioară a coşului de fum. Completarea spaţiului dintre coş şi planşee se realizează cu materiale termoizolatoare incombustibile. Când coşurile sunt lângă pereţii de lemn sau alte materiale combustibile se lasă între perete şi coş un spaţiu de cel puțin 10 cm protejând în acelasi timp peretele cu materiale rezistente la foc. La travesararea podului clădirii şi la stăpungerea acoperişului, feţele exterioare tencuite ale coşurilor trebuie să fie la cel puţin 10 cm distanţă de elementele din lemn. În podurile clădirilor, coşurile se tencuiesc pe interior şi pe exterior şi se dau cu var, ca să se poată observa cu uşurinţă eventualele fisuri. Totodată, în podul clădilor şi în încăperi nesupravegheate, pardoseala din dreptul uşiţei de curăţare se protejează cu materiale incombustibile. Gurile de evacuare ale coşurilor de fum din clădirile cu învelitori combustibile se prevăd cu dispozitive de protecţie contra scânteilor (grătare din sârmă). Coşurile amplasate până la distanţa de 150 cm de coamă trebuie să depăşească coama cu 50 cm pentru învelitori incombustibile şi cu 100 cm pentru învelitori combustibile. Se interzice racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum care deservesc şi focare cu combustibil solid sau lichid. În spaţiile cu pericol de incendiu şi explozie nu se folosesc burlane din tablă pentru evacuarea fumului. Se interzice, în acelaşi timp folosirea improvizaţiilor la burlanele metalice de evacuare a fumului cu coturi multiple, montate pe lânga pereţii combustibili sau în apropierea materialelor combustibile, iar coşurile de fum vor fi verificate, curaţate şi reparate de către personal specializat, cel puţin de două ori pe an. Mesajul pe care campania desfășurată de ISU Crișana, cu sprijunul Primăriei Oradea îl transmite bihorenilor este: „Protejaza-ţi viaţa şi căminul! Curăţă periodic coşul de fum!”
Citiți principiile noastre de moderare aici!