Nu mai puţin de 70 de amendamente au fost depuse de UDMR la Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Dintre acestea, 18 au fost adoptate. Regretul liderului UDMR Bihor, Cseke Attila, este că unele dintre cele mai importante nu au fost luate în considerare – cele legate de principiul concentrării resurselor umane, financiare şi administrative.
„Ne concentrăm şi noi acolo unde există deja dezvoltare. Însă noi am propus principiul reducerii decalajului economic, fără a neglija oraşele mari, în zonele mai puţin dezvoltate”, a explicat Cseke Attila într-o conferinţă de presă desfăşurată la sediul UDMR.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României a trecut de Senat, UDMR a votat împotrivă. Câteva dintre amendamentele UDMR s-au eliminat în urma propunerilor formaţiunii politice, unul dintre acestea ducând la eliminarea combustibililor fosili.
„Era un obiectiv ca în România să se interzică construcţia de imobile cu combustibili exclusiv fosili (pe cărbune, pe lemne). Este complet rupt de realitatea din România. Nu poţi astăzi să aduci o asemenea interdicţie. Este destul să ne uităm la Oradea, nu să mergem în mediul rural. Este vorba de construcţia de noi imobile, dar şi atunci – nici pentru mentalitatea umană, nici tehnic – infrastructural nu suntem pregătiţi”, a arătat senatorul bihorean.
S-a dorit apoi limitarea extinderii intravilanului localităţilor, cu care UDMR nu a fost de acord, pentru că orice localitate care se dezvoltă trebuie să aibă posibilitatea de a se extinde.
În opinia lui Cseke, dezvoltarea poate fi făcută în anumite coordonate, fără a fi limitată.
„Acolo s-a modificat o extindere echilibrată şi sustenabilă a intravilanului localităţilor. Adică să aibă şi toate reţelele de alimentare”, a subliniat senatorul.
Redefinirea
Un alt aspect cu care UDMR se mândreşte, de altfel, „un important mesaj politic” este acela că România nu va mai avea în 2035 un rol important doar în sud-estul Europei, ci şi în centrul şi sud-vestul Europei. Acesta pentru că – în opinia lui Cseke – ţara noastră trebuie să se raporteze la Occident.
Pentru judeţul nostru, UDMR a reuşit să salveze Oradea de la declasificare.
„Din prima categorie de localităţi în care se află, Oradea risca să fie declasificată. În Bihor se crea o chestiune specifică, care şi în alte judeţe s-ar fi regăsit – Arad, Sălaj, Bistriţa-Năsăud – ca pe lângă municipiile reşedinţă de judeţ şi super comune să nu existe alte arii funcţionale. Pentru că municipiile şi oraşele cu arii funcţionale erau definite ca având peste 20.000 de locuitori. Noi, în Bihor, nu avem nicio localitate cu peste 20.000 de locuitori, în afară de Oradea. Noi aveam în această clasificare un hiatus. Aceste două chestiuni s-au rezolvat în urma amendamentelor UDMR. Adică, pragul la oraşele mari cu caracter de importanţă transnaţională, aşa cum sunt ele definite, a scăzut de la 250.000 de locuitori la 200.000. Oradea se poate, deci, încadra în această clasă. În plus, la aceste oraşe-municipii am scăzut pragul de la 20.000 la 10.000 de locuitori. În judeţul Bihor, dacă până la urmă această lege va fi aprobată, se va putea crea o clasificare care să aibă o anumită logică. Altfel, Oradea era declasificată, iar între Oradea şi super comune nu mai aveam nimic. Practic, era posibil ca oraşele să aparţină de aceste super comune, ceea ce ar fi fost absurd”, a explicat liderul UDMR Bihor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!