UDMR e singura formaţiune politică care în acest moment are depus spre dezbaterea parlamentară un proiect de lege ce vizează dezvoltarea regională. Pe 10 februarie a.c., Senatul adopta tacit proiectul susţinut de Uniune, intitulat oficial „Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare”. În prezent, proiectul UDMR se află la Camera Deputaţilor – cameră decizională. Spre deosebire de viziunea PDL şi chiar cea a USL, ce aduc modificări esenţiale în structura administrativ-teritorială a României, împărţind ţara în opt regiuni, proiectul promovat de politicienii maghiari e unul mai puţin drastic. Aceasta deoarece, în esenţă, cele 16 regiuni propuse de UDMR, grupate mai apoi în cinci macroregiuni, au doar rolul de a „sparge” cele opt agenţii de dezvoltare regională, ce funcţionează azi în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale. Mai mult, în proiectul de azi al UDMR se precizează că aceste regiuni de dezvoltare „nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică”. Aşadar, judeţele rămân aşa cum sunt ele azi, fiind vorba strict despre o reorganizare a acestor structuri menite să realizeze proiecte de dezvoltare regională, pentru care se cer fonduri europene.
Beneficii pentru Bihor
Desigur, în jurul proiectului se iscă destule controverse deoarece UDMR ţine morţiş să grupeze cele trei judeţe cu o populaţie semnificativă de limbă maghiară – Mureş, Harghita şi Covasna – într-o singură regiune de dezvoltare. Plecând de aici, se fac speculaţii în legătură cu următorii paşi strategici pe care liderii politici de etnie maghiară i-ar putea face pentru o autonomie teritorială cât mai largă în cele trei judeţe.
În acelaşi timp, însă, proiectul UDMR are un efect benefic asupra Bihorului. Aceasta deoarece scoate Oradea din actuala regiune de dezvoltare nord-vest, ce are centrul la Cluj. Conform proiectului UDMR, Bihorul şi-ar crea propriile proiecte de dezvoltare regională împreună cu doar alte două judeţe vecine: Sălajul şi Satu Mare. Important, în legea, de altfel destul de expeditivă şi de simplă, nu apar niciunde sintagmele „autonomie teritorială”, „Ţinutul Secuiesc” sau „Partium”. Regiunea Bihorului primeşte numărul 16, în timp ce cele trei judeţe din estul Ardealului sunt regiunea 14.
Cu opt nu e bine
Preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, subliniază faptul că proiectul UDMR e singurul supus în prezent unei dezbateri parlamentare. Liderul local al UDMR explică şi de ce Uniunea a optat pentru dublarea regiunilor de dezvoltare de azi, de la 8 la 16. „După zece ani în actuala formulă, la o analiză am constatat că zonele sărace sunt tot mai sărace şi cele bogate sunt tot mai bogate. Astfel, concepţia conform căreia judeţele bogate le vor trage după ele pe cele mai sărace, prin includerea lor în aceeaşi regiune, nu şi-a atins ţelul. Sălajul nu a devenit mai dezvoltat pentru că a fost inclus în aceeaşi Agenţie de Dezvoltare Regională cu Clujul. Dacă aceste regiuni nu au avut ca rezultat ce şi-au dorit, atunci înseamnă că această concepţie nu a fost una reală”, a formulat Szabo, explicând astfel de ce Uniunea a regrupat regiunile de dezvoltare.
C.C.
Citiți principiile noastre de moderare aici!