Reorganizarea teritorială a României, un subiect „reîncălzit” constant de către politicienii din toate partidele parlamentare, trece la un nou nivel. Trei parlamentari de la USR au depus un proiect de lege în baza căruia reorganizarea teritorială va duce la dispariţia tuturor judeţelor, aşa cum le ştim noi acum, la dispariţia a sute de oraşe din ţară, dar şi la dispariţia comunelor mici.
Doi deputaţi şi un senator USR au depus la secretariatul Camerei Deputaţilor proiectul de lege care a preluat numărul PLX 589/2024, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României. Potrivit acestui proiect de lege, va fi înfiinţată o Comisie Națională de Reorganizare Teritorială, „constituită din reprezentanți ai administrațiilor publice centrale și locale cu atribuții în amenajarea teritoriului, din reprezentanți ai organizațiilor profesionale în domeniu, precum și din reprezentanți ai asociațiilor comunitare reprezentative”.
„De la momentul constituirii, Comisia se întrunește și elaborează, în termen de 12 luni, Strategia de Reorganizare Teritorială. Strategia se redactează în conformitate cu prevederile prezentei legi. La finalizarea Strategiei, aceasta este supusă dezbaterii publice pentru o perioadă de 6 luni. La finalul dezbaterilor, Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, înaintează Parlamentului Strategia, pentru a fi dezbătută și votată”, se arată în PLX 589/2024.
Regiuni, nu judeţe
Una dintre măsurile importante prevăzute în acest proiect de lege vizează desfiinţarea actualelor judeţe şi reorganizarea întregii ţări în opt super-judeţe care se suprapun regiunilor României. În cadrul anexei care însoţeşte PLX 589/2024, sunt detaliate şi aceste viitoare judeţe.
Mai departe, celelalte judeţe ar fi următoarele: Județul Nord-Est, format din Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui; Județul Sud-Est, format din Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea; Județul Sud-Muntenia, format din Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova și Teleorman; Județul Sud-Vest Oltenia, format din Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea; Județul Nord-Vest, format din Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj; Județul Centru, format din Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu; Județul București-Ilfov, rezultat din comasarea municipiului București cu județul Ilfov.
Adio, oraşe!
În actualul proiect de lege se specifică faptul că vor putea rămâne cu titlu de oraşe numai localităţile care au peste 20.000 de locuitori, restul urmând să fie transformate în comune, iar comunele care vor avea mai puţin de 3.000 de locuitori vor fi desfiinţate, urmând să se comaseze cu alte unităţi administrativ-teritoriale din jurul lor.
„De la constituirea Comisiei și până la adoptarea Strategiei, localitățile pot fuziona, cu acordul Comisiei, iar localitățile fuzionate beneficiază de îndată de o creștere de șapte puncte procentuale a cotei din impozitul pe venit pentru o perioadă de zece ani, precum și de alte stimulente care pot fi acordate prin decizie a Comisiei”, se arată în proiectul de lege.
Noi alegeri
În aceste zile, primarii şi consilierii locali votaţi la alegerile locale din luna iunie depun jurământul şi îşi preiau mandatele. Cei trei iniţiatori ai legii au de gând, însă, să repete alegerile locale. Nu există un termen clar referitor la data la care ar urma să fie organizate noi alegeri, însă în proiectul de lege care vizează reorganizarea teritorială se specifică faptul că „în termen de 12 luni de la adoptarea legii ce urmează a fi votată de Parlament la propunerea Guvernului, se desfășoară alegeri pentru autoritățile administrației teritoriului României”.
Cumpătare
Unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege, respectiv deputatul USR Alin Apostol, spune că, prin această reorganizare administrativă, se urmăreşte cheltuirea cumpătată a banului public. „Avem nevoie de un stat mai mic, cu mai puține instituții, în care banul public se cheltuie cumpătat. Nu de unele inutile, care doar toacă banii în beneficiul clientelei de partid. 35 de ani s-a amânat acest proces doar pentru interese electorale meschine. A venit timpul ca românii să aleagă o Românie de secol XXI, și nu una organizată după anul 1968”, spune deputatul Alin Apostol.